Monthly Archives: July 2017

Fagaras enduro and freeride singletracks

Weekendul trecut am plecat in Muntii Fagaras la vantoarea de singletrack-uri si am fost socati de ce am descoperit… :))) suna ca unul din titlurile acelea de te fac sa dai repede unlike la o pagina…

Totusi, fara nici o exagerare, am avut parte de toate tipurile de poteci si ne-a placut mult, desi va zic sincer ca nu as mai face acest traseu, trase pe care l-as incadra usor la seria “ambitii prostesti”. Daca credeam ca pushbike-ul de anul trecut de pe creasta estica a Fagarasului a fost greu, uite ca weekendul asta am resit sa facem de 5 ori mai mult pushbike/carrybike, adica gen 10 ore de asa ceva :)).

Pe scurt traseul nostru a implicat urcarea din Avrig la Cabana Barcaciu, apoi urcarea in creasta spre varful Scara, coborarea inapoi la Barcaciu si a 2-a zi urcarea in creasta, coborarea la lacul Avrig, urcarea unapoi in creasta, si coborarea pe la Cabana Suru in Sebesul de Sus.

Am facut traseul in 2 zile, cu dormit la cabana Barcaciu, unde ne-am odihnit si am mancat bine, ca de obicei caci altfel nu se poate la #barcaciu. In prima zi ne-a insotit si Mihai, Alex si gasca lor de biciclisti fanatici si ne-am bucurat cu totii de frumosul singletrail ce cobora dinspre vf. Scara. A 2-a zi ne astepta agonia si extazul :D.

Acum, hai sa intram mai in detaliu :). Daca ar fi sa impartim traseul, vorbim de o super coborare din platou de sub varful Scara pana in poteca de uneste cabana Barcaciu cu Negoiu. Sunt peste 10 min de super coborare (2h pushbike de la cabana) pe un singletrail ca in povesti dupa cum se poate observa si in primul filmulet de mai jos.

Apoi, ar fi drumul de creasta, coborarea la lacul Avrig, si urcarea inapoi in creasta care este segmentul ce incadreaza tura la “ambitii prostesti”. Sectiunea este foarte putin ciclabila, putin pe langa vf. Scara si dupa, vreo 20m pe coborarea la lacul Avrig si dupa urcarea inapoi in creasta devine ciclabil.

Apoi ar fi coborarea dupa vf Budislavul care este una grea dar faina pe niste pietre maricele si care tot continuau sa o ia la vale odata cu rotile bicicletei :D.

La final incepe coborarea din creasta din dreptul vf Suru spre cabana cu acelasi nume si apoi spre Sebesul de Sus. Aici vb de doua segmente distincte si total diferite. Coborarea din creasta pana la cabana Suru este daca nu grea, foarte grea, cel putin asa mi s-a parut mie. Iti trebuie skilluri serioase de trial ca sa stai toata coborarea pe bicla. Sunt bolovani mari si odata ce te apropii de padure sunt pietre desprinse care o iau cu tine la vale si daca mai iei in calcul si panta abrupta, coborarea noastra enduro/freeride se transforma in proba de supravietuire :).

La final, precum cireasa dupa tort, vine coborarea de la cabana Suru pana in Sebesul de sus. Aici vorbim despre cel mai fain singletrack pe care m-am dat pana acum. Chiar mi-a placut si nu cred ca exagerez. este plin de contrapante naturale si toate radacinile si pietrele sunt fain asezate parca plasate sa iti faca coborarea mai faina. Poti sa pompezi peste tot, mai ai 2-3 gaturi de pedalat dar in rest este vorba de singletrack de cea mai buna calitate!

Se interesecteaza la un moment data cu un forestier proaspat sapat dar pe care il pierde la scurt timp. Chiar a meritat tot efortul coborarea asta, dar, sincer, data viitoare daca mai vrem sa dam aceasta coborare urcam fie direct din Sebesul de Sus fie pe marcaj triunghi albastru ce vine dinspre Avig pe forestier. Nicicum pe creasta :).

Traseul din prima si a 2-a zi le gasit la acest link respectiv acest link. Mai jos va lasam cate un filmulet cu segmentele interesante ale turei si pozele ce s-au adunat. Pana data viitoare, ride safe!

3 awsome enduro singletracks in Bucegi Mountains

Tura faina de enduro ce am dat weekendul trecut, unde credeti, tot in Bucegi :D. Muntele asta are atatea de oferit. Daca am sta 1 an sus pe platou si tot nu ne-am plictisi, fie vara fie iarna ;).

Cum am mai zis si in postarile anterioare, este un fel de Dolomiti de Romania, doar ca fara atatea reguli :D… I like it more here ;).

Sa revenim la povestea noastra din weekend. Aveam nevoie de un traseu “lejer” care sa ne asigure o retragere la o ora convenabila caci seara trebuia sa fim fresh pentru un eveniment.

Traseul trebuia sa indeplineasca 3 conditii, sa ajungem repede la traseu, sa avem o gondola sau o cabina prin preajma si sa fie aproape de evenimentul de seara. Bucegii au reusit sa le indeplineasca pe toate.

Astfel, de dimineata la 8:30 il culeg pe Andrei din Sinaia sii ii dam la cota 1400 unde luam gondola pana la 2000 pe varful Furnica de unde incepe cu adevarat traseul nostru.

Din start va zic ca acest traseu implica 3 coborari si ceva tranzitie intre acestea, seamana destul de mult cu o zi de concurs Enduro avand cam 40 de km si 1000m elevatie si din cele 3 coborari, 2 sunt chiar hardcore.

De la gondola dam cateva pedale pana pe varf si incepem sa coboram spre Piatra Arsa. Coborarea de pe vf. Furnica spre Piatra Arsa, este in prima parte foarte…. abrupta, si cand zic abrupta chiar este abrupta. Poteca este ca si cum nu ar fi si seamana in mare parte cu un mal de rau, surpat. Ai dropuri peste dropuri si trebuie sa mergi cu mare grija. Daca cineva gaseste o linie mai cu flow pe acolo, acel cineva este rugat sa ne zica si noua care este aia :D.

Dupa coborarea in cap, de zici ca am facut rapel, mai dam cateva pedale si ajungem la ultima portiune de coborare pana la Piatra Arsa care, desi nu este abrupta, este destul de bolovanoasa si tehnica. Dupa Piatra Arsa eu ma aleg cu o foaie stramba de nici lantul nu mai statea pe ea. Gata, am adaugat si un Bash Guard pe wishlist :D. O indreptam cat de cat cu niste bolovani si purcedem la a 2-a speciala, PS2 :))). A 2-a desi este mai fara flow la inceput, se transforma treptat intr-un super singletrack ce duce la Pestera. Chiar tare, vedeti video-ul 2 de mai jos.

De aici incepe urcarea inapoi la Piatra Arsa care este o “placere”. Urci pe asfalt prin caldura o bucata destul de lunga, pe langa lacul Bolboci (sa o luati prin dreapta lacului pe forestier), si apoi pe la cabana Dichiu si saua cu acelasi nume pana inapoi la Piatra Arsa.

De aici incepe PS3 care este cea mai lunga si cea mai grea coborare. Eu i-as zice brevetul pentru Valea Cerbului caci are o dificultate similara… si niste curbe… uite asa, numai la 180 de grade :P.

Sincer vorbind este grea si provocatoare. Are cateva pasaje ce nu pot fi date pe bicla, sau cel putin nu mi se par “humanly ridable” :)))). Poate din video 3 nu iti dai seama cat de abrupt sau accidentat este traseul in unele sectiuni dar cine stie coborare isi va da seama ce e pe acolo.

Oricum, si asta merita facuta odata pe an :D.

Va lasam mai jos materialul foto/video de rigoare si sper sa va placa “micul” traseu enduro. Linkul cu traseul il aveti aici. Enjoy!

CIUCAS ENDURO 2017 TRACK PREVIEW

Anul acesta Ciucas Enduro are 4 speciale, spre deosebire de anii trecuti, si sunt sigur ca pe viitor acestea vor mai suferi si alte modificari :D. Este ciudat ca scriu un articol despre traseele de la un concurs la care nu am participat niciodata, si, nici anul asta nu am sa particip :)), lol.

Singurul concurs de Enduro la care am participat a fost cel de anul trecut de la Resita, metal Enduro, si as putea spune ca este singurul cu care il pot compara, dar, ne-am dat pe atatea trasee si coborari de tip enduro si cred ca ne putem da putin cu presupusul chiar daca nu vom participa :).

Traseele dupa parerea mea is faine rau, sunt exact genul de trasee care mie imi pac cel mai mult, in care pleci din zona alpina si sfarsesti in padure.

Ca si caracteristici pentru Ciucas Enduro cred ca ar fi diferenta de nivel acoperita, traseele fiind destul de abrupte si dificultatea catorva sectiuni mai ales cele care pleaca din zona alpina.

Cele mai grele mi se par PS2 si PS3, nu in totalitate dar sectiuni din acestea.

Astfel, avem un PS1 destul de scurt, probabil cea mai scurta proba dintre toate dar cu un final fain. Este singura proba unde partea finala este mai dificila decat partea de inceput. La finalul acesteia dai de o contrapanta, o rampa si cateva curbe stranse cat sa te surprinda si sa iti faca o incalzire ca la carte pentru ceea ce urmeaza.

Odata ajunsi la PS2, dupa un pushbike serios :D, treburile se complica putin. PS2 de cum intra in padure are o serie de curbe stranse, cam toate offcamber. Mie mi-a placut mult chiar daca am dat o tranta pe acolo. Si acesta este scrut, dar nu lafel ca PS1.

Dupa PS2 urmeaza iara un pushbike inapoi in creasta si nu dupa mult timp ajungi la PS3 care pleaca din zona numita La Tigai unde traseul de creasta se bifurca sau mai bine zis se furcheaza :))) pentru a se duce fie pe varf fie la cabana Ciucas fie spre Babarunca.

Traseul coboara spre cabana Babarunca. Partea de inceput de la PS3, pana cand se intra calumea in padure, dupa parerea mea este cea mai dificila. Sunt vreo 2 stanci ce au potential sa iti puna probleme, la inceputul traseului. Eu era sa mi-o fur la prima deoarece am intrat cam tare fara sa stiu ce linie sa iau si am iesit cu rotile putin cam la limita aderentei :). Apoi va urma o sectiune abrupta pe niste bolovani destul de seriosi iar intre bolovani vei avea pietre razlete care nu prezinta vreun fel de aderenta. Daca supravietuiesti acestei portiuni deja ai trecut greul probei si zic eu greul concursului, dar asta nu inseamna ca trebuies a te relaxezi.

PS4 vine in continuarea lui PS3. Ultima proba este cea mai de viteza, doar la final are ceva curbe si o portiune unde tre sa ai putina grija la cioturile copacilor taiati. Totusi, e si cea mai fun proba.

Cam asta ar fi scurta descriere a traseelor asa ca va lasam mai jos un filmulet artistic, facut in singurul moment de plictiseala de pe traseu :))) pe care va rog sa il vizionati si sa ne spuneti daca avem vreun pic de talent :D, apoi cate un filmulet cu fiecare proba speciala (PS), si cateva poze. Linkul cu traseul il gasiti aici. Enjoy and ride safe in weekend! Bafta!

P.S. inca un mic detaliu, sper sa nu ploua caci atunci e groasa treaba :))