Tag Archives: ivanetu

Mult noroi si o chilie

Mult noroi si o chilie, cam asta ar fi sinteza la traseul de ieri ce a marcat finalul sezonului de biciclit 2015.

Optiunile sunt limitate in perioada asta, desi vremea de afara ne ajuta si ne supara in egala masura. Nu e nici ok de biciclit nici ok de ski, e undeva intre si nici una nu iese cum trebuie.

Am ales de data asta o tura de bicla pe langa Buzau, obiectivul turei fiind Chilia lui Dionisie Torcatorul, undeva la 3 km de satul Nucu, in zona culmii Ivanetului si sub crucea Spatarului. Mai multe detalii despre chilie gasiti la acest link. Zona este superba, cu paduri dese de foioase si cu stanci cu o conformatie deosebita. Ce nu este superb, este noroiul din zona care este cel mai lipicios din cate ne-au fost date sa vedem.

Plecarea s-a facut din Buzioru, undeva pe la ora 10. De aici am urmat indicatorul de schituri rupestre ce se observa imediat dupa ce se trece podul peste garla. Prinde bine o harta caci sunt cateva bifurcatii pe traseu. Aceasta este a 2-a noastra tentativa ca sa ajungem aici, prima esuand dupa ce am gresit drumul si am luat-o pe un forestier ce ne-a scos direct in Bratilesti, cu o mica balaureala prin padure. Mai multe detalii despre tura respectiva gasiti aici :).

Zona este de o frumusete si o naturalete deosebita si chiar ne imaginam ce fain ar fi sa punem un cort undeva in poienile peste care am dat in drum si sa stam la un foc pana a 2-a zi dimineata. Aerul curat, satele ce se vad in departare si peisajul absolut superb parca iti rapesc mintea. Si trecerea prin sate a fost ceva de memorat, toata lumea se ocupa de taierea porcului si cativa deja incinsesera o pomana porcului de iti ajungea la nas un miros naucitor de carne prajita… si noi tot dadeam la pedale cu matul strans la maxim si inghitind in sec, cel putin unii dintre noi :)).

La chilie am ajuns relativ repede, dupa nici 10 km, predominant urcare. Pana aici terenul a fost ok, dum neasfaltat, forestier fara noroi si fara probleme. Ne gandeam ca poate avem parte si de 1-2 coborari pe masura caci conformatia traseului implica 2 mari urcari si 2 coborari. Pana la schit ne-a insotit un baiat din zona care si el iesise la o plimbare si vroia sa ajunga pana la crucea Spatarului. Foarte amabil si binevoitor, s-a oferit chiar sa ne conduca si pana la pestera lui Iosif, o alta asezare rupestra din zona dar am refuzat deoarece timpul nu era de partea noastra.

Dupa ce am vizitat chilia, a inceput si balaureala obisnuita. Traseul o lua pieptis in padure pe o panta cel putin spus neciclabila. Adevarul este ca trakul gasit pe bikemap era in sens invers dar am zis ca urcarea pana in Bratilesti am tot facut-o si hai sa incercam ceva diferit. Ne-am tot invartit, poate poate ne inselam noi si altul era drumul dar din pacate alta varianta nu am gasit.

Abmbitiosi din fire am zis ca trebuie sa continuam traseul si am urcat ca nebunii vreo 300 m elevatie de-a dreptul prin padure impingand la bicle sau carand la ele. Coborarea pe aici in schimb ar fi fost dementiala, cel putin cateva portiuni erau super faine. Asta e, ai facut o alegere, ti-o asumi, tu si restul nevinovatilor pe care i-ai convins sa vina la tura :)))).

Dupa ce am ajuns se pare la punctul culminus al urcarii, tot speram la o coborare faina, prin padure dar am dat de un forestier plin de …. noroi. Si dai si injura caci ajunsesem intr-un punct in care nici rotile biclelor nu se mai invarteau la cat de incarcate de noroi erau. Stai si curata rotile, mai da-i “la vale” 5-10 minute apoi stai si curata iar rotile si tot asa. Deja eram plini de nervi si injuram algerea facuta. Cu siguranta o sa mai venim pe aici vara, dupa vreo luna in care nu a plouat deloc, ca sa fim siguri ca ne bucuram si noi de coborare. Pana la urma se termina si portiunea de noroi si reusim sa ne bucuram cat de cat de coborare, pe un forestier ce se indreapta spre Gura Teghii. Si pe aici am dat de defrisari si calitatea drumului este datorata camioanelor si celor care trag bustenii direct pe drum :(. Se taie destul de mult si in zona, am observat asta si cand am fost in Penteleu. Pare sa fie tot mana austiecilor din ce am inteles. Ai dreacu’ la ei in tara au legi cu care isi protejeaza parcurile si natura dar isi lasa totusi animalele de antreprenori sa se duca prin alte tari sa taie in voie. Din punctul nostru de vedere acestia ar trebui sa fie sanctionati cumva si de tara din care provin …perfizi austriecii astia.

Revenind la tura, dupa ce coboram pana la 600m altitudine, drumul se bifurca undeva dupa un punct de exploatare. La dreapta urcare la stanga coborare pana spre Gura Teghii. Aici trebuie sa facem drepata pe urcarea faina pana in Bratilesti. Zicem faina caci chiar este, un drum ok printr-o padure frumoasa, cat o mai fi… Sunt cativa km de urcare pana sus la peste 1000m si apoi incepe coborarea din Bratilesti pana in Buzioru. Coborarea este faina, asa cum ne-o aducem aminte, prin satele izolate, uitate de vreme. Tiberiu a fost chiar uimit dupa ce a intrat intrun magazin la unul din sate si dupa ce a lasat acolo 5 lei, a iesit cu 2 eugenii, un salam de biscuiti si o sticla de sana. Pai ce sa ii faci, sunt alte standarde aici, trebuie sa uitam de megaimage sau lidl cand ajungem aici, oamenii traiesc intr-o proportie foarte mare din ce le ofera pamantul si animalele si asa ar trebui sa stea in general lucrurile. Omenirea s-a defectat si speram ca in viitor sa aibe loc o schimbare, o intoarcele la valorile de alta data, chiar credem lucrul asta. Eu unul, cand ma plimb prin locuri ca acestea mereu ma gandesc la copilaria petrecuta cu bunicii mei, cat de frumos era totul, de la ce faceam la ce aveam, la ce mancam … la tot. Atunci nu imi dadeam seama, acum da…

Ajungem pe intuneric la masina cu sentimentul tipic de multumire intiparit pe fete. Exceptand portiunea cu noroi, tura chiar a fost faina. Probabil o vom reface si la anu, dar cum am spus, dupa ce ne asiguram ca nu a mai ploat de cel putin 1 luna :)). O vom face de asemenea in sens invers sa ne bucuram de coborarea pana la chilie.

Ca si specificatii vorbim de 47 de km si 1550m elevatie. Mai multe detalii legate de tura facuta de noi gasiti aici iar tura de pe bikemap de la care am plecat o gasiti aici.

Mai jos va lasam cateva poze concludente de pe traseu, enjoy!

Traseu bicicleta Buzioru – Gavanele – Bratilesti

Weekendul ce tocmai a trecut nu am putut sta departe de biciclete dar si de dealurile din Buzau asa ca am ales iarasi un traseu in aceasta zona. De data asta am vrut sa ajungem iara in Bratilesti dar pe alta cale, prin tara Luanei. Traseul l-am gasit pe bikemap, cam 56 km si 1400m diferenta de nivel (link traseu bikemap) dar am reusit sa il scurtam, neintentionat din cauza ca am ratacit drumul corect. Nu regretam ca ne-am abatut de la traseul planificat deoarece am tras o boschetareala zdravana prin mijlocul padurii si am reusit in cele din urma sa iesim exact unde ne doream, in Bratilesti. Am ratat totusi tara Luanei asa ca trebuie sa ne intoarce pentru a reface corect traseul :D.

Traseul planificat pleca din comuna Buzioru, Buzau si se urmareste la mijlocul localitatii indicatorul de Fisici ce face la stanga dupa al 2 lea pod din localitate… parca era al 2-lea.

De aici incepe o urcare zdravana si o tine asa o buna bucata din drum. Se trece prin localitatile Fisici, Gavanele si apoi spre Nucu. Dupa localitatea Nucu ar trebui sa inceapa una din partile faine ale traseului, numita si tara Luanei. Noi am reusit sa o ratam deoarece dupa Gavanele, drumul are o bifurcatie si noi am tinut dreapta deoarece pare drumul firesc. Aici este bine sa consultati harta deoarece drumul principal ar fi cel care se abate la stanga. Drumul urmat de noi incepe sa coboare pe un drum forestier si se afunda in padure. Dupa ceva coborare cu noroaie nu ne-a mai venit sa ne intoarcem si ne-am hotarat sa parcurgem drumul forestier deoarece ne scotea direct in Bratilesti. Am reusit repede sa il pierdem si pe acesta si am tras o boschetareala zdravana pana l-am regasit. Aceasta portiune intre Gavanele si Bratilesti pe drum forestier nu este complet ciclabila, cam 30% fiind mai mult de pushbike. Recomandam sa aveti asupra voastra o harta offline in genul aplicatiei offline maps de pe android market deoarece va ajuta sa apreciati distanta, terenul si va arata si acest gen de carari.

Nu am regretat ca am incurcat traseul deoarece am parcurs o portiune foarte frumoasa a padurii. Daca am fi avut un cort la noi nu am fi ezitat prea mult sa il instalam pe undeva :).

Drumul forestier asa cum am spus te scoate direct in Bratilesti, in mijlocul satului. De aici pentru a ne intoarce in Buzioru am facut dreapta spre Ivanetu si am urmarit coborare prin satele Braesti si Valea Fantanei si apoi Buzioru unde circuitul s-a inchis.

Traseul scurtat a avut cam 36 km si 1000m diferenta de nivel pozitiva. Scurt si condensat. O detaliere a hartii o regasiti pe suunto movescount aici.

Ca si dificultate ar fi medie din cauza diferentei de nivel maricica in doar 36 km si a faptului ca parcurgi si o bucatica de padure usor neciclabila. Recomandam traseul pentru naturaletea lui. Mai jos aveti cateva poze de pe traseu. Enjoy!