Tag Archives: varful iezer

Iezer mountains backcountry skiing

Last weekend we have been to Iezer mountains on our annual ski touring trip there. I think this is the 4th year that we made it here, and it is my 4th year of ski touring :)))… man, time flies so fast…

Each year was similar but somehow different. In terms of snow conditions, this year was a lot more snow and we had some pow in the first descent on the upper part near the ridge of the mountain. Being so hot all of a sudden, I don’t think it was 100% safe to try new lines or spots, so we stayed chill and shred the classic descent from the ridge directly to Iezer refuge. Maybe next year we will try a descent from the peak, that will be cool ;D. I remember last year I was feeling brave and took a climb just beneath the peak. My luck was that fog come and “ruin” my descent :))))

This year the ski party was made by me, Tiberiu, Nicu and Bogdan A. We started touring just directly from Voina Hut, that was a premier because none of the previous years had snow right from the parking lot… What a luck, otherwise we should have walked that stupid forest road until the shepherd’s hut in the alpin area where the forest stops.

It’s a long climb/walk to Crucea Ateneului, around 10 miles or so with at least 1250m elevation. We had great weather, sunny and no wind.

Once we descanted, we had some nice pow at the beginning and some crud later on.

The refuge is looking good, by our standards :D. The guys from mountain patrol are really trying to make it better each year.

We made 3 descents in the first day and then stayed in the refuge, talking and making ourselves some tee and some soup. Nicu had some digging to do in order to get some water. The guys from mountain patrol indicate us the spot to dig for water, thanks guys! It was a nice evening and we took some good night sleep. The sky was full of stars that night and the refuge was pretty warm because of the sunny day we had :D.

We slept like tired skiers :))).

Next day the sun didn’t show his face just until we almost made it back to our cars. We also took 3 descents and then a last one in the fog. At the end of the final descent the sun showed up but the snow was bad, pulling on our knees a bit to hard… it was like we had our skins on our skis :))). In the forest, we just found more heavy snow and sweet our asses off until we reached our car. We stayed to eat something at Voina and then drove our way back home.

The track from the first day you find it here. The retreat was on the same path as the ascent. We leave you some pics and an edit. Enjoy!

Enduro bikepacking in Iezer-Papusa

Nu am putut sta departe de Papusa noastra asa ca si weekendul ce tocmai a trecut am revenit aici pentru o tura de 2 zile de bikepacking de cea mai buna calitate. Am zis sa ne pregatim putin pentru planurile viitoare πŸ˜€ asa ca am facut brigada de 3, eu Petre si Bogdan Andora si am dat o fuga in Iezer sa facem potcoava intreaga cu dormit la refugiu.

Am plecat pe la ora 10 si ceva de la cabana Voina unde am lasat masina si am urmat drumul clasic pe Portareasa, deja celebrul forestier de te urca la curcea Ateneului la aproape 2300m altitudine. Nimic spectaculos, poate numarul mare de masini 4×4 care ne-au umplut de praf si rudarii multi cu masini ARO sau Dacii papuc care tot coborau de pe munte si cum ne vedeau incepeau sa urle in toate felurile sa ne zica ca vine ursu sau sa ne intrebe daca ne-am oparit la oo :))))). Oricum, parca a fost fain ca am dat de ei, am mai ras putin.

A si era sa uit, ciobanii cu oile si magarii lor de ii tot vezi pe drum. Fara de ei peisajele nu ar fi asa de … mioritice :P.

Tragem agale la deal, mai impingem de bicle pe scurtaturi si uite ca deja la ora 5:30 suntem la refugiu.

Coborarea de la crucea Ateneului la refugiu este grea. Speram sa o putem da pe toata pe bicla dar, no way! sunt sigur ca merge dar tre sa stai sa o analizezi mai mult si iti trebuie ceva mai mult skill, mai ales la swithback-uri ;).

Ajunsi asa devreme la refugiu nici nu stim ce sa facem asa ca ne punem la masa apoi ne deschidem berile de le-am carat pana aici, dupa ce le-am lasat putin la rece si apoi bagam un pui de somn pana pe la ora 19 cad ne trezim fresh, gata sa fugim sa tragem o sedinta foto pe poteca :D. Super poze ce au iesit asa la amurg, stati sa vedeti.

Apoi mai stam la un foc si la un pahar de vorba cu colegii de refugiu si ne bagam la somn. A 2-a zi suntem matinali, la ora 7 in fata refugiului gata de pecare. Ne luam larevedere de la co-locatarii refugiului si de la catelul nelipsit si ii dam la deal direct prin caldare (nu mai urcam la cruce) ca este mai rapid si destul de ok pt. impins bicla. Dupa 30 min suntem in creasta si impingem mai departe pe langa vf Iezer si apoi pe vf Rosu de unde incepe oarecum si parte din coborarea noastra.

Pana acolo am avut ceva experiente, Petre a avut chiar una la limita πŸ˜› din seria bails & fails sau mai bine zis demna de #failarmy :D.

De la Rosu pana la papusa tot cobori si urci si iara cobori fie pe singletrack fie pe pasune fie pe teren accidentat unde nu mai poti sta pe bicla. Cand ajungem la Papusa ne asteapta iara un ultim pushbike pana aproape de varf si apoi se intrevede coborarea noastra pe poteca pe langa stana pana pe Gradisteanu, Gainatu Mare si apoi dreapta pe marcaj prin padure pana inapoi la Voina.

Toata coborarea de pe Papusa pana la voina prin Gradisteanu si Gainatu Mare este super tare si destul de tehnica.

Daca sus iti permite sa ii dai viteza dar te iau mainile destul de rapid de la toate denivelarile, in padure terenul devine foarte tehnic bolovanii fiind foarte mari si trebuie sa ai grija. Are 2 portiuni de flow maxim, 2 portiuni abrupte si in rest teren tehnic si accidentat. Am facut-o integral pe bicla, ne-am mai si oprit sa ne odihnim mainile, dar, coborarea chiar e tare, merita si simti ca muncesti cu tot corpul ca sa o faci :D.

Mie unul mi-a placut maxim si am trecut-o in lista de coborari de dat in fiecare an… da, am o lista :)))).

Altceva nu ar mai fi de spus despre aceasta tura, merita facuta si daca sunteti mai pe zvac o puteti face chiar intr-o singura zi caci per total nu are mai mult de 60km cu 2500m elevatie. Se pierde destul timp cu pushbikeul dar daca nu mai coborati la refugiu, castigati ceva. Totusi, este mai fun asa la 2 zile si esti mai fresh pentru coborarea care chiar este faina. Aveti aici track1 din prima zi si track 2 din a 2-a zi iar mai jos materialul foto/video.

Pana data viitoare, ride safe and have fun while doing it! πŸ˜€

Iezer de primavara

Din seria oameni si melci a iesit Iezerul de primavara, asta in pregatirea turei ce va urma :).

Nu stiam daca mai apucam sa mergem in Iezer. Din punct de vedere al zapezii, nici nu stiu daca sa zic ca este un sezon mai bun sau mai rau. Anul trecut am schiat pana la sfarsitul lui mai, anul asta am dubii. Am tras anul trecut de Sinaia si Bucegi cat s-a putut dar anul cred ca trebuie sa ne orientam spre alte meleaguri…

Totusi, cum am prins ocazia am si fugit in Iezer. La inceput de saptamana pe meteoblue arata 10-15 sau chiar 20 de cm de zapada proaspata. Mai pe joi s-a schimbat si a reiesit prognoza aproape reala, 5-10 cm si vant puternic de 40-50 km. Cu prima au nimerit-o dar cu vantul sincer nu. Am prins un vant usor si mai mult cald, numai bine sa poti urca in tihna la refugiu.

Pretendentii la tura am fost doar eu si cu Bogdan A. cautatorii de pudra, si cu deviza asta am carat schiurile in carca 3 ore de la Voina pana in golul alpin la stana din Iezer pe cruce albastra. Din cauza prognozei de vant am luat-o pe aici caci am zis sa nu ne bata vantul pe toata Vacarea, si bine am facut caci a parut mai scurt si pe la ora 14 eram la refugiu, numai bine sa ne odihnim si sa bagam 2 ture inainte de culcare.

Ne adjudecam locurile in refugiu, desi nimeni nu ne va tine de urat, infulecam ceva rapid si ii dam la deal pe cei 10cm proaspat ninsi si pe o vreme nesperat de buna. Bagam 2 urcari si 2 coborari cat sa ne epuizam destul si sa ne taram usor pana in sacii de dormit. Faina zi si cu o vreme nesperat de buna. Traseul pe cruce albastra nu este chiar atat de rau si de la iesirea din padure am putut pune schiurile in picioare chiar daca am mai mers si pe smocuri de iarba si le-am mai dat jos putin inainte de ultimul traverseu pana la refugiu.

Oricum pe Vacarea am fi facut o vesnicie si nici urcarea pe forestierul innoroit nu mai pare asa atragatoare. Vacarea este pentru coborare si daca o prinzi cu zapada nu cum am prins-o noi te distrezi maxim pe acolo.

Adormim cu burtile pline si sorbind putine tuica gasita in geamul refugiului. Am vruti si noi sa aducem o dusca dar se pare ca la Voina au ramas fara tarie pe gerurile astea :))). Bogdan A. pune niste muzica de cabana si adorm instant inainte de termen. Dimineata ne trezim la timp sa prindem cel mai fain rasarit si incepem sa ne pregatim usor, usor pentru urcarile ce vor urma, nu multe la numar. Prima tura o facem peΒ un soare superb ce razbea printre 2 plafoane de nori, unul sub noi si unul deasupra. A 2 a tura, vremea inca tine si ma ambitionez sa urc pana pe varful Iezer. La scurt timp se ridica si ceata si se duce si momentul meu de glorie asa ca fac slalom inapoi printre pietre si cobor cu coada intre picioare pe principiul better safe den sorry :D.

Mai facem o ultima coborare pe o ceata densa in speranta ca vom prinde o fereastra cat de mica de senin dar nu a fost asa. Cel mai dubios sa te dai prin ceata, iti pierzi mult din simtul orientarii si nu mai sti unde e sus si unde e jos si te trezesti intorcand schiurile la deal…

Stam la refugiu sa ne strangem bagajul si cand vedem ca ceata nu se ridica ii dam spre crucea Ateneului. Noroc cu Bogdan A. si simtul sau de orientare imbatabil ca daca era dupa mine cred ca urcam iara pe varful Iezer :))).

Odata ajunsi la curce mai urcam putin si apoi urmam forestierul de coboara pe Vacarea. Este cam singurul segment schiabil caci in rest zapada este topita si spulberata. Nu e cea mai faina coborare dar este un antrenament bun. Mai facem o pauza la jumatate sa admiram muntii presati de nori, adica prima poza de mai jos. Trebuia sa fiti acolo sa vedeti densitatea norului care reteaza muntele ca sa intelegeti frumusetea momentului. Mai ales cand sti ca din norul ala tocmai ai coborat :).

Pe ultimii 200 de metrii inainte de stana prindem o super zapada si ii dam cateva viraje, probabil cele mai faine din weekendul ce se incheie. Stam la stana sa mancam ce mai avem prin rucsac si apoi ii dam la vale cu schiurile in carca asa cum am inceput… la ora 5 eram la masina. Super tura si super vreme, chiar si cu ceata prin care ne-am intors. Iezerul ramane una din turele consacrate, atat pe schiuri cat si pe bicla. Pana la anul va lasam dovezile de mai jos pentru a va convinge. Enjoy!

Ski de tura in muntii Iezer Papusa

Weekendul ce tocmai a trecut am reusit sa facem o tura mult dorita in muntii Iezer, pe schiuri.

Ca si conformatie, muntii Iezer sunt geniali pentru asa ceva fiind intinsi aproape ca un platou si cu multe vai largi pe care poti cobora. Totusi, fiind niste muntii saraci in ceea ce priveste cararile montane, nu este recomandat sa cobori in padure pe toate vaile ce se intrevad deoarece risti sa balauresti foarte mult prin padure si sa sfarsesti sunand la salvamont dupa ajutor. Asa am fost si noi tentati si facem numai ca ne-am calmat cand a trebuit si am ramas la planul initial de a cobora pe o carare marcata.

Ca tot veni vorba planul a fost urmatorul:

Ziua 1: ajuns la cabana Voina, urcat pe dunga rosieΒ in creasta pe culmea Vacarea, parcurs traseul pana la crucea Ateneului si coborat la refugiul Iezer;

Ziua 2: Urcat iara in creasta, urcat pe varful Iezer, apoi varful Rosu si parcurs creasta pana la varful Batrana si coborat prin Plaiul lui Patru inapoi la cabana Voina.

Cam ce ne-am propus am si facut cu mici deviatii.

Avand in vedere iarna generoasa ce tocmai si-a dat ultima rasuflare, de la cabana Voina am carat schiurile si claparii cam 1.5 ore pana am reusit sa ne echipam cu ele. De acolo am mers pe ele pana la Crucea Ateneului si inca putin, in dreptul seii de langa varful Iezer de unde am tras o coborare pana la refugiu. Refugiul nu era aglomerat si am prins ultimele 2 saltele pe care am putut dormii deoarece noi ne-am lasat izoprenele la masina. O mare gresala si va recomandam sa va carati izoprenele. Chiar daca sunt voluminoase au doar cateva grame si nu sti niciodata cand esti nevoit sa dormi pe jos πŸ™‚.

la refugiu puteti sa faceti focul daca gasiti lemne sau daca va carati lemne din padure. Mare atentie la soba deoarece este destul de gaurita si scapa destul de mult fum in refugiu. Fiind paturi suprapuse, recomandam dormitul jos deoarece tot fumul se duce sus πŸ™‚.

Seara am incheiat-o cu savurarea celor 2 beri de caciula si a tiucii de prune carate de la cabana Voina. Am sfintit si locul asta cu o aghiazma faina ce nu ne-a dat nici o durere de cap πŸ˜€.

A 2-a zi la 7 eram in picioare gata de drum. Am mancat, ne-am strans lucrurile si la 8:30 eram deja pe schiuri luptandu-ne cu panta lunga ce ne-a scos in creasta.

Spre deosebire de prima zi, a 2-a zi a inceput cu un cer senin fara nici un nor care ne-a taiat putin elanul.

Odata ajunsi in creasta am urmat traseul pana pe varful Iezer. De aici am ales sa coboram prin dreapta crestei inc aldarea din dreptul varfului Rosu. Coborarea este abrupta si recomandat ar fi sa tai caldarea pe curba de nivel a.i. sa scurtezi cat mai mult din distanta catre uratoarea culme. Cam asa am procedat si la urmatoarea caldare de unde am fost nevoiti sa ne punem iara pieile de foca pentru a urca iara in creasta. Desi intitial noi estimam ca o sa putem parcurge toata creasta si sa coboram pe la varful Papusa, curand ne-am dat seama ca daca dorim totusi sa ajungem la o ora rezonabila acasa ar fi ok sa ne tinem de planul initial si de coborarea prin Plaiul lui Patru. Astfel, pe la ora 15 eram in dreptul varfului Batrana gata sa coboram. Aici am intalnit al 2-lea grup de drumeti din masiv, deja ne intrebam daca suntem singuri in tot masivul. Erau 2 muntomani din Campulung, Claudiu Calcai si Viorel Micu, care au urcat prin Plaiul lui Patru pana pe Batrana si am coborat imreuna cu acestia pe acelasi traseu, Claudiu carandu-si schiurile si coborand pe ele impreuna cu noi pana la stana din plai.

De pe Batrana am tras un pseudo-ski pana la stana ba pe zapada ba pe iarba dar a fost fain si distractiv.

La stana ne-am pus schiurile si claparii pe rucsaci si am coborat la Voina pe drum forestier, timpul de parcurs fiind de aproximativ 1h din cauza rucsacilor grei si a pantei abrupte.

Ca si detalii exacte in prima zi am parcurs 11.17 km cu o diferenta de nivel pozitiva de 1500 m si 330 m coborare in 6.5 ore iar in a 2-a zi 17.82 km cu 450 m diferenta pozitiva si 1650 coborare in 8.5 ore. Mai jos regasiti 2 imagini cu traseul si datele tehnice precum si multe alte poze din tura.

Participantii la tura: Andrei Stefan,Β Vlad BogdanΒ si binenteles VRR πŸ™‚.

Enjoy!

ziua 1Β ziua 2

a 2 a coborare a directions a jump 1 fane a prima coborare a prima panta a the peack 2 a the peack GOPR4486 GOPR4511 GOPR4524 GOPR4533 GOPR4552 GOPR4570 GOPR4571 IMAG0420 IMAG0421