Category Archives: 7. Utile

Switzerland by bike #EuroBikeTrip2017

#EuroBikeTrip de anul asta a venit cu un #VisitSwissAlps sau altfel zis #SwitzerlandByBike.

Probabil cel mai fain #EuroBikeTrip de pana acum, dupa parerea mea. Cred ca muntii inalti au avut ceva de-a face cu asta.

Deja suntem la a 4 editie si putem spune ca a devenit o traditie ca la sfarsitul primaverii sa fugim 1-2 saptamani cu bicla prin Europa. Daca prima data ni s-a parut ceva complicat din punct de vedere al logisticii si planificarii, anul asta parca nu s-a mai pierdut deloc atata timp cu organizarea turei si ne-am aruncat cu capul inainte. Intradevar ne-am furat-o de 2 ori asa cum veti vedea din randurile de mai jos si neprevazutul face parte din aventura, de fapt, face aventura :D.

Acestea fiind zise va relatam mai jos intamplarile din cele 10 zile dintre care 8 de bici. efectiv :).

Inainte de povestea efectiva, ca sa primiti macar esentialul tehnic si logistic inainte de a va plictisi cu povestea, regasiti la linkul de mai jos planificarea initiala a traseului Planificare Traseu sub forma unui document precum si lista de bagaje aproximative la acest link Lista Bagaje. Ca si bagaje, ar fi cele din imaginea de mai jos:

Haine & lenjerie:

  • 2 perechi de pantaloni lungi, cat mai usori dintre care una de polar subtire;
  • 2 bluze cu maneca lunga + 1 pelerina;
  • 1 geaca subtire de puf;
  • 6 tricouri sintetice dintre care unul cu maneca lunga;
  • protectii maini si picioare pentru vant sau ultraviolete;
  • 6 perechi de chiloti si 6 perechi de sosete (gasiti unde sa le mai spalati pe drum);

Electronice: 1 incarcator telefon + alte 2 cabluri de date; 1 ceas cu gps + incarcator; 2 lumini bicla fata spate; 1 frontala; 2 camere gopro; 1 telefon; 2 powerbankuri in total cumulant 20000mAh; 1 eBookreader;

Igiena & stuff: pasta + periuta de dinti, sapun, 3 plicuri de sampon, 1 tub lotiune soare, 1 tub voltaren, cateva betisoare de urechi, servetele umede, 1 deodorant, 1 gel de curatat maini, 1 prosop.

Alte necesitati: sac de dormit + izopren + perna gonflabila, 1 trusa de prim ajutor (bandaje, plasturi, pastile, betadina etc), 1 multitool, cateva sarme si soricei de plastic, 1 briceag multifunctional, 2 camere, kit de pana, tub mic de ulei, 1 pereche manusi bicla, casca bicla, 2 chingi pentru asigurarea bagajului si a altor lucruri agatate pe bicla.

Cam acesta a fost tot bagajul indesat intr-un cob si 2 genti mai mici de cadru. De carat maic aram mancare si apa in 2 bidoane.

Bicla fara mancare si apa avea undeva la 23-24 de kg si cu mancare si apa ajungea la 27-28 cel mai probabil, si de aratat arata in felul urmator:

Ca si cifre, aventura noastra a cumulat cam 750km cu 10500m diferenta de nivel in cam 8 zile de biciclit efectiv :).

Ziua 1 – Eurobiketrip 2017 Switzerland, here we come!

Plecarea a fost pe 19, vineri, cu avionul de 14 :D, directia Milano. Planul este sa facem partea sudica a Elvetiei cum veti vedea in randurile de mai jos. Bagajul, ca de obicei, bicla pregatita de sosea, coburi, haine pt 1 saptama merg toate impachetate bine in folie si o geanta de la btwin. Daca aveti de gand sa calatoriti astfel, va recomand sa va impachetati cat mai bine bicicleta. Sa stiti ca se cam poarta cu ea ca cu sacul de cartofi ;). Noi am ajuns cu bine, si biclele lafel. Le asamblam imediat ce iesim din aeroport, ne punem bsgajul pe bicla sii ii dam spre gara. Planul initial era sa mergem pe bicle pana in Como dar prognoza meteo ne-a pus pe ganduri asa ca o sa luam un tren. Ion deja facusecrezervare la un apartament pe booking, cam scump totusi. Dupa ce ratam cateva trenuri caci am incurcat garile in Milano, mai mai sa pierdem si rezervarea :(. Ion sta pe telefon tot drumul pana in Como fapt pt care tot vagonul ne cunostea cazul :)). Pana la urma totul se rezolva, gazda ne asteapta si avem unde sa dormim. Seara iesim sa mancam undeva unde pleteai bautura si mancai cata pizza puteai :D…am mancat fix o 🍕. In prima zi nu cred ca am biciclit mai mult de 10-15 km asa ca nu o luam in calcul :D.

Ziua 2 – 87 cu 1050 elevatie din Como pana in Bellinzona.

Aici incepe cu adevarat aventura noastra cicloturistica si pare sa o fi nimerit caci Elvetia inca de la granita este superba si plina de piste de biciclete. Din Como pana in Bellinzona ai de urcat si de coborat in egala masura si entuziasmul creste pe masura ce din spatele mutilor inverziti rasar cei inzapeziti. Abia astept zilele ce urmeaza.
Preturile is ridicate, asa cum ne asteptam iar loc de campare ioc, asa ca in a 2-a seara am stat intr-un camping pentru “doar” 62 de franci – 2 corturi mici si 4 peraoane.

Ziua 3 – 87km cu 20000m elevatie din Belinzona pana in Andermatt

Stiu ca ma repet dar aici chiar a inceput eurobiketripul cu pasul Gottard si trecerea pe la 2000m care vine la pachet cu o supercatarare de 1000m in doar 10km si o superba coborare pana in Andermatt. Bilantul zilei a fost de 87km cu 20000m elevatie, not bad :D, iar de campat am gasit cel mai traznit loc. Aici, daca pamantul nu este la 90 de grade, este propietatea cuiva si nu prea ai unde sa pui cortul odata ce ai coborat sub 2000m. Asa ca noi, odata ajunsi pe la 1700m a trebuit sa ne suim pe un tunel efectiv prin care trecea drumul ai sa punem acolo cortul, langa un alt tunel pe unde trecea trenul. Traznit loc de cort dar si a servit scopul 😀

Ziua 4 – 76 km cu 1800m elevatie din Andermatt pana in Aldorf cu un ocol pe la si un Susten Pass inchis

Ne trezim dimineata doar sa ne mai minunam inca odata de locul de cort gasit aseara. Incepem sa ne strangem catrafusele in timp ce muncitorii de sub noi isi reluau rutina zilnica. Intre timp Nicu tocmai ce da peste o capusa mufata bine la piciorul drept, poate si deaia ia dat asa bine la deal, pedalau pe rand :)). Ma pun cu Ion sa il operam si in scurt timp ii divortam pe cei doi. Terminam de strans si plecam mai departe. Coboram rapid in Goghenen si ne oprim la Coop, reteaua locala de supermarketuri, nu tocmai ieftine ;). Gata cu cafenelele si breakfasturile pe la restaurante ca nu renteaza. Cu 10 franci mi-am luat mancare pt toata ziua 🙂 pe cand la o cafenea ii spargeam pe toti pe o cafea si un corn cu unt.
Dupa ce mancam, ne facem si planul. Ion cu Vlad raman la odihna in oras si eu cu Nicu ii dam la deal pana la lacul Goscheneralpsee 9 km cu 700m elevatie, un fleac dupa ziua de ieri. Ajungem cam intr-o ora. Sincer, a meritat tot efortul, privelistea este superba oriunde te-ai uita :D. Coboram in viteza ca sa ii recuperam pe ceilalti si sa ne indreptam spre Sustenpass o alta minune de trecatoare la vreo 2200m. Si asta vine la pachet cu vreo 15km si 1300m elevatie asa ca ne facem curaj si ii dam, asta pana la vreo 1900m unde suntem intorsi din drum de echipele de dazapezire. Zapada de 5m in pass, care urmeaza sa fie deschis peste 2 saptamani. De suparare bem o bere si coboram in viteza pana a jos unde ne asezam la o cafenea cu wireless ca sa reconfiguram traseul. Din pacate nu avem multe variante asa ca renuntam la Zermatt. Odata stabilit traseul, plecam in cautarea locului de cort. Usor de zis greu de facut. In Elvetia, asa cum am mai zis, orice metru patrat care nu este la 90 de grade este al cuiva. Nu prea intra vorba de wildcamp aici. Ziua de ieri cand am dormit pe tunel a fost cam exceptie. Da, pe la 2000m mai gasesti da jos cam greu. Mergem ceva spre Aldorf si tocmai cand ne-am pierdut orice speranta in ospitalitatea Elvetiana, caci am intrebat vreo 2 proprietari daca ne lasa sa punem cortul dar fara succes, dam peste un nenea femier cu fiesul care ne primesc la ei in ograda si ne mai dau si 2l de lapte abia procesat. Super, ma exista speranta!

Ziua 5 – 105 km cu 750m elevatie din apropiere de Aldorf pana in Sachseln

Si despartirea de Vlad. Se pare ca si de data asta vlad ne paraseste la jumatatea turei 😦 sper sa nu devina o traditie… nu s a simtit bine de la inceput si acum l-a si lovit febra asa ca a decia sa incheie calatoria in Aldorf. Noi am continuat drumul apre Interlaken, oprirea noastra fiind orasul Sachseln dupa 105km si vreo 750m diferenta de nivel. Nimic spectaculos azi, doar un superb traseu pe malul apei si un loc de campare traznet. Am incercat iara varianta cu fermierul dar de data asta am foat directionati catre malul lacului unde ni s a zis ca avem voie sa campam sau cel putin sa dormim. Si ce am gasit pe mal, un loc de scaldat, bancute loc de gratar si 2 hamace, si cand te gandeati ca luam in calcul sa stam la camping… dupa o baie binemeritata in lac, am avut parte si de un dublucurcubeu ai am incins si in joc de carti, iar dormitul sub cerul instelat mi-a cam facut ziua de nota 10 :).

Ziua 6 – 108 km cu 1500m elevatie din Sachseln pana in Steg-Hohtenn si Denner cel mai ieftin supermarket

Parasim locul de campare dis de dimineata si ne indreptam spre Denner, cel mai ieftin supermarket de pana acum. Langa, o super cafenea, pacat ca nu avea si wireless.
Ne facem un minim de cumparaturi si ii dam la deal spre Interlaken, cam vreo 48 de km pana acolo cu vreo 800m elevatie. Coborarea spre Interlaken a fost super faina si privelistea superba. Este un oras mare, turistic, ceva cam aglomerat peentru gusturile noastre asa ca nu stam mult aici. Profitam de un wifi gratuit al unei terase ai apoi fugim spre Spietz unde ne oprim la o bere si apoi directia Kandersteg. De aici 25 de km cu 750m elevatatie, un fleac 😛

Din Kandersteg trebuie sa prindem un tren pana in Goppenstein de unde vom cobora Steg iar in ziua urmatoare ii dam spre Sion si Monterux si Lausane, sau cel putin asta era planul.
Am si prins acel tren, ultimii 4 km pana la gara fiind o super catarare :D. Trenul este un fel de ferryrail plin de masini si cu un vagon de bicle si motoare in fata, chiar super!
Am incheiat ziua la probabil cel mai ieftin camping din elvetia, in Steg-Hohtenn, Rhone Camping.

Ziua 7 – 105 km cu 1800m elevatie din Steg-Hohtenn pana langa Chamonix  (Le Tour)

Am plecat din Steg, camping Rhone cu gandul de a ajunge in Montreux. Ar fi trebuit sa fie ziua noastra de odihna, 100km cu vreo 200m urcare si vreo 400 coborare, adica mai mult plat si la vale.
Dupa vreo 60km plictisitori si cu vant din fata de numai relaxare n-a fost, ne oprim la o bere/cola/cafea pe marginea drumului.
Studiind harta, si lui Nicu ii vine o idee geniala, ce ar fi sa mergem in Chamonix? Instant aderam cu totii la idee caci parea mult mai aventuroasa decat zona prin care ne-am plimbat astazi. La o prima cautare pe Google Maps, ne mai ieseau 48km cu inca 1500m elevatie, un fleac :P. Nu ne-am lasat descurajati si uita-ne impingand la deal pe niste serpentine ametitoare. Am avut parte si de offroad caci traseul ales avea si o bucata de 4-5 km de forestier, numai bine pentru a resurscita finalul excursiei noastre. Trecem intr-un final granita, pe la 19:30 si stim ca mai avem putina urcare si apoi numai coborare. In punctul cel mai inalt inainte sa inceapa coborarea, ne intslnim cu Radu, un roman stabilit in Germania care ne indica un fain loc de cort, gratis in Le Tour cu cativa km inainte de Chanmonix. Si ce loc de cort fain, chiar ca a meritat!

Ziua 8 – 90 km cu 750m elevatie din Le Tour (langa Chamonix) pana inainte de Hebere-Poche.

Ne trezim in creierii muntilor cu aproape vedere la Mont Blanc. Zic aproape caci trebuia sa coboram putin din locul de campare pentru a-l vedea. Locul indicat de Radu a fost super fain, mai ales ca ne-am curatat/revigorat putin in rau si nici nu am dormit rau. Putin frig dar a mers.
Pana in Chamonix numai la vale. Ne-am oprit direct in centru la o cafea si un corn.
Chamonix arata foarte bine, si toate localitatile de pe valea respectiva. Ca si oras turistic chiar imi place. Dupa cafea ne-am tot gandit ce sa fcem si prospectul unei ture de mtb chiar ne suradea. Ca sa inchiriezi bicla de mtb este cam 50eur pe 4 5 ore dar se pare ca am nimerit intr o perioada in care cabinele nu merg asa ca o lasam balta. Aveam varianta sa inchiriem bicle electrice dar parca nu le a venit inca momentul, nu pt noi.
Ne mai oprim la o terasa sa mancam ceva si facem planul. Mergem pana in Hebere si de acolo a 2 zi pana la Thonon-les-Bains si apoi Geneva. Pana in Hebere avem inca 75km cu 750m elevatie si ceasul indica deja ora 14. Ne urnim greu si valaurim putin pe niste carari de mtb. Mtb cu bicla de turing, nu e o premiera :). Ajungem seara inainte de lasatul intunericului unde gasim cu greu un loc de cort, chiar fain, singurol loc neimproprietarit :). Mancam si stam la povesti pana ne ia somnul.

Ziua 9 – 75 km cu 800m elevatie din loc campare de langa Hebere-Poche pana in Geneva.

Probabil cea mai plictisitoare zi :). Dam la deal vreo 400m pe Route de la Champs, apoi la vale pana la lacul lemans unde facem si o baie bine meritat. Apoi ii dam agale prin arsita pana in Geneva, cu mici opriri pe drum 🙂 si o baie bine meritata in Leman. La o prima privire, Geneva nu este genul meu de oras, prea aglomerat, prea metropola. In schimb, daca iti place viata de noapte, s-ar putea sa ai ce face pe aici ;), dupa 12 noaptea nu mai vedeai om treaz pe strada, si strazile erau pline… Am dormit cu greu intr-un parc pana cand ne-am mutat in gara deoarece trebuia sa prindem eurotrenul de 5 dimineata spre Milano.

Ziua 10

Speram la o zi mai banala, fara prea multe surprize, dar nu a fost asa. Se pare ca Elvetienii is foarte stricti si respecta cat se poate de bine regulile. Pe motivul asta era sa nu mai ajungem cu trenul in Milano deoarece nu aveam voie in tren cu bicicletele fara rezervare facuta anterior, desi online, asa cum am achizitionat noi biletele, nu aveam cum sa rezervam si loc de bicicleta. Foarte neplacut sa fi refuzat in gara la ora 5 dimineata de catre un sef de tren ciufut, asta dupa ce ai dormit cam 1-2 ore in acea noapte si cand vezi ca esti singurul biciclist de pe peron si trenul are locuri speciale de biciclete… de asta iubesc Romania, chiar nu aveai cum sa te lovesti de un astfel de refuz.

A trebuit astfel sa schimbam 3 trenuri pana in Milano, sa ne milogim de 3 sefi de tren si sa ajungem cu intarziere. Dar bine ca am ajuns caci altfel o cam dadeam rau in bara asa, pe final de excursie :).

De aici scenariu repetitiv si anume mergi la magazin bricolaj, apoi cu bubblewrap-ul la aeroport, impacheteaza bicla si ia-ti zborul pana acasa.

Ne-am cam promis ca asta a fost ultimul #EurobikeTripe cu avionul caci toata treaba cu impachetatul si despachetatul este prea enervanta ca sa o mai repetam. Daca cumva EuroBikeTrip se muta in alt continent, atunci iara apelam la serviciile unei linii aeriene, dar altfel nu. Deja in facut in miniplan pentru aventurile de anul viitor dar il pastram secret.

Pana atunci, va lasam mai jos materialul foto/video din tura si speram sa aveti si voi in plan astfel de aventuri. Enjoy!

Despre cum ti-ai putea petrece un miniconcediu

Cred ca modul in care au trecut ultimele 5 zile a fost chiar deplasat. Nu mi se pare normal sa ai parte de ture faine de biciclit 5 zile la rand. Este de-a dreptul egoist, si asta in conditiile in care cu nici o saptamana inainte petreceai o saptamana de biciclit prin Alpii Elvetiei sau pe la poalele Mont Blancului….

Mda, ar parea ca hobby-urile devin un job full time dar nu este asa. Totul tine de organizare si de dorinta absoluta de a face ceva cu timpul liber, ceva care sa iti faca placere, ceva care sa ramana mult timp activ in mintea ta :). Cam asta este principiul dupa care ne ghidam atunci cand ne gandim cum sa ne petrecem tipul liber :D.

Pe principiu asta am reusit sa ne petrecem intr-un mod mai mult decat regulamentar ultimele 5 zile.

Am inceput de joi cu o tura pe cararile de MTB de la Ciocanu, Bughea de jos. Oricand merge o tura pe la Ciocanu, distractia este la ea acasa si nu ai cum sa dai gres cu cararile de acolo. Va lasam mai jos cateva segmente de pe cararea in cauza. Si alte detalii le gasit la postarea anterioara privind cararile de la ciocanu, aici: Traseul de la Manastirea Ciocanu, Bughea de Jos si o balaureala marca VRR.

Vineri nu a fost zi libera dar am trisat putin, poate putin mai mult, si in prima parte a zilei am dat o fuga la Sinaia pentru a ne da pe traseele amenajate ce coboara de la cota 1400. Traseele sunt faine si nu chiar usoare. A fost cam proba de supravietuire pentru noi, mai ales ca a plouat cu o seara inainte si cel putin pe traseul Fery Trail faceai un usor patinaj artistic :). Ce pot spune este ca traseele merita, si sunt atat distractive cat si bune de antrenament ;).

Sambata deja am venit cu ceva nou si anume o tura in preajma lacului Sfanta Ana. Am incercat traseul de la vechiul concurs Tusnad Mtb dar am reusit sa balaurim ceva mai mult deoarece nu avem un track incarcat pe GPS si ne-am miscat dupa Bikemap si cum semnalul GSM nu era la el acasa prin acele zone, am cam dat gresi de cateva ori :). Totusi, toata aventura a meritat, zona este superba si foarte salbatica. Ne-au aparut in cale multi serpi, o bufnita, un ras (lynx) precum si 2 ursuleti. Poate un pic prea salbatica decat ne asteptam dar totusl s-a terminat cu bine. Nu avem doveazi fotografie dar va rugam sa ne credeti pe cuvant :P. Linkul cu traseul il aveti AICI. Noi dupa tura asta am dormit in Bran pentru a ne putea petrece si a 2-a zi in zona.

Duminica am propus un recovery ride pana la cabana Curmatura dar nu a fost chiar asa. BTW, locul a devenit muuuult prea aglomerat pentru gusturile noastre. Eu cel putin am sa evit pe cat posibil turele la aceasta cabana in weekenduri. Coloana de masini parcate era de la Gura Raului (Zarnesti) pana la bariera parcului natural departe in prapastii. Mult praf si prea multe gratare :(.

In fine, ne-am continuat traseul si am facut tura mai interesanta cu 2 coborari de-a dreptul bestiale pe marcaj punct galben respectiv Cruce Galbena adica marcajul de te coboara in Prapastii, ceva mai usor si mai practicabil inclusiv cu bicla de XC si marcajul ce te coboara la Fantana lui Botorog care are cateva sectiuni de-a dreptul bestiale. Pe acesta l-as incadra clar la enduro ca si dificultate. Linkul cu activitatea de duminica il aveti aici direct de pe contul de strava al lui Tiberiu.

Dupa “recovery ride” de duminica a venit si tura de final de miniconcediu si am ales Muntii Iezer de data asta. Am vazut la Petre o tura faina, nici grea nici usoara care urca pe Portareasa in Iezer pana la vreo 1500 si apoi cobora in Bughea de Sus. Tura facuta de Petre o puteti vizualiza la acest LINK, pe canalul lui de youtube 🙂. Am zis ca o sa combinam tura si cu o urcare la Ciocanu dar nu a fost sa fie. Dupa ceteva balaureri deoarece sunt multe forestiere si drumuri de exploatare in Iezer, ce pot fi usor incurcate, reusim sa ducem tura la bun sfarsit si sa ajungem pe la ora 18 la masini in Bughea de Jos.

Tura s-a dovedit bestiala si desi am balaurit ceva imediat ce am inceput coborarea si am dat in niste drumuri de exploatare cu greu ciclabile, dupa sectiunile nasoale a inceput si partea faina, coborare in viteza pe carari super faine si un peisaj mioritic de toata frumusetea. Recomand tura, dar neaparat cu track incarcat pe un dispozitiv GPS si asteptati-va si la pushbike si eventual la mers pe bicicleta la vale caci are cateva coborari mai provocatoare :). Liknul cu trackul traseului il aveti AICI.

Va lasam mai jos ce material foto/video am putut aduna (foto credit Gabriela & Tiberiu). Revenim cat de curand cu detalii din #EuroBikeTrip2017 #VisitSwissAlps :D. Pana atunci, ride safe!

Viscri, Crit, Cloasterf, Mesendorf si Saschiz sau mai bine zis Transilvania bike trails (TBT)

Viscri, Crit, Cloasterf, Mesendorf si Saschiz sau mai bine zis Transilvania bike trails (TBT) = un 1 Mai, mai diferit. Nu ca am fi fost prea des la mare de 1 Mai dar de data asta am inceract o alta zona, unde nu am mai fost decat in treacat si anume Viscri si imprejurimile. De fapt, mai bine zis Crit, unde ne-am cazat, si imprejurimile, o zona traditionala, rustica, saseasca si cu multe de oferit. Pacat ca a trebuit sa se mute unul, pe nume Charles, pe aici ca sa aflam si noi de zona…

Si nu doar ca s-a mutat, ci a si restaurat si a mai si infintat un ONG pe nume MET (Mihai eminescu Trust) si practic a resurscitat zona nu doar din punct de vedere turistic ci si ce deriva din asta. Pacat si bravo lui in acelasi timp.

Zona chiar este faina si are multe de oferit, iar modul in care casele fac turism pe aici ii chiar frumos, ne-a adus aminte putin de Delta Dunarii. Noi am stat la pensiunea Elena din Crit, un loc de nota 10 pe care vi-l recomand cu drag. Masa o luam in locul unde stateau gazdere iar de dormit dormeam la 2 minute departare in sat. Pensiunea este facuta cu bun simt si calitate iar masa servita la gazde este de nota 12. Mancare buna si bautura si mai buna 😉 sa veniti cu incredere aici. Aveti mai jos, printre poze, si cateva cu pensiunea.

Acum, legat de locurile de vizitat, in toate satele aveti ce vedea, cam acelasi lucru, dar merita. Biserici fortificate in fiecare si case traditionale, si, mai nou sunt legate de trasee de bicicileta :D, de la Viscri pana la Sighisoara. Puteti descarca de pe market aplicatia TBT care prezinta pe harta satelit traseele de bicicleta si va si pozitioneaza pe acestea daca aveti GPSul pornit ;).

Noi, in prima zi am fost pe bicicleta din Crit pana in Bunesti, apoi Viscri, apoi Mesendorf si inapoi in Criti, tot pe dealuri. Traseele de bicicleta is faine, mai ales portiunea Viscri –> Mesindorf care este un singletrail pavat cu pietrisi si intretinut pe care pedalezi de placare inclusiv la deal :D. Traseul de mai sus are cam 35 de km cu 500m diferenta de nivel. Eu zic ca ori cine il poate face si asta lejer si de placere. Linkul cu traseul il gasiti aici.

Toata ziua ne-a urmarit ploaia dar pur si simplu nu ne-a pasat. Seara am ajuns in Criti si apoi direct la masa. Gazdele ne-au asteptat cu rachiu, vin si multe bunatati.

A 2-a zi, dupa micul dejun copios ne intoarcem pentru a lua masina si a pleca in vizita pe la satele vecine dinsprea Sighiosasa dar nu inainte de a face pana dobandita la masina din cauza unui cui, cel mai probabil luat pe ultima suta de metri, ieri, cand am sosit. Mentionez pana patita pentru ca vreau sa atrag atentia asupra unui lucru. Care aveti masini Dacia, eventual si Renault dar nu pot confirma sigur, cheia de esfacut prezoanele este greu utilizabila. Aceasta are 20cm toata si daca prezoanele sunt intepenite, desfarecea acestora poate fi o misiunea imposibila. Noroc cu gazda si o teava imprumutata cu care am reusit sa fac o parghie regulamentara cat sa dau drumul la prezoane. Dupa rezolvarea penei plecam in Cloasterf, apoi in Saschiz si la final in Sighisoara. La intoarcere mai dam iara o fuga in Viscri inainte sa ne intoarcem la cazare. Dupa servim iara masa si apoi la somn caci ne asteapta inca o zi de biciclit.

Ultima zi se anunta insorita si ar fi pacat sa o ocupam cu drumul de intoarcere asa ca luam directia Mesendorf pentru a continua singletralul TBT. Din Mesendorf continuam spre deal si spre liziera padurii unde drumul de tara se transforma intr-un forestier. La iesirea din padure dam de singletrailul ce vine din Viscri si il tinem cam 10-15 km pana in dreptul satului Cloasterf unde facem dreapta si coboram pana in sat. De aici asfalt pana in Crit de unde recuperam masina si o taiem spre Bucuresti. Trackul turei il gasiti aici. Si astazi am biciclit tot 35 de km cu 500m diferenta. Cele 2 trasee pot fi unite pentru un super traseu de 70km cu 1000m ;), predominant singletrail de cea mai buna calitate. Am impresia ca daca il faci din directia Cloasterf/Sighisoara spre Visci, ai avea ceva mai multa coborare :), dar trebuie sa revin ca sa verific informatia :P.

Va lasam mai jos pozele de prin zona precum si un filmulet cu portiuni de pe traseul Viscri – Mesendorf – Cloasterf – Crit. Enjoy!

Cabana Barcaciu ReReloaded, skitouring Fagaras

HAHA, nici nu am postat bine experienta de la Ski de tura la Cabana Barcaciu ca nu am putut sta departe de locul asta prea mult.

Vremea buna si gasca de la Barcaciu ne-au adus iara in muntii Fagaras si nimic nu ne-a putut tine departe ;).

Planul l-am incropit rapid in timpul saptamanii dupa ce Mihai ne-a activat cu cateva poze faine de la cabana si cu prognoza nesperat de faina, pt weekend. Imediat temerarii s-au activat asa ca vineri dupa munca plec acasa sa imi iau bagajul, cu mici obstacole :D, si apoi fuga sa ii culeg pe Alex si Gabi. La cabana ne mai asteptau Mihai cu Ovidiu si alti cativa doritori de adrenalina.

Ajungem… greu, mai ales cu iesirea din Bucuresti, orasul capcana, care ne-a luat peste 1h. Pe la ora 10 si ceva seara eram in Poiana Neamtului si pe la 10:45 cu rucsacii si schiele in spate 😦 gata de urcarea vietii… o placere. Nici nu am ajuns la cabana mai devreme de 1 noatea :))). Totusi, drumul ii faini cand il imparti la mai multi :D. Si racoarea noptii ne-a facut urcarea mai placuta desi ultimele 45 de minute parca au durat o vesnicie :P.

Ajungem la cabana si suntem intampinati de nea Petre care ne astepta cu ceai cald si bere :)) tot ce e nevoie.

Mai stam la un pahar de vorba si peste 1 ora ne bagam la somn… noapte buna.

Dimineata la 7, Mihai da trezire… nu ma misca din pat decat gandul la omleta buna facuta de tanti Mariana si ceaiul la halba, ca altfel, nici ca ma ridicam, aveam si motiv de data asta.

Incepem sa ne echipam, facem cunostinta care cu care nu ne stiam si pe la 9 cred ca ne punem si in miscare. Urcam de-a dreptul printre jgheaburi ca sa mai scurtam putin. In ciuda prognozei favorabile, zapada la primele ore ale diminetii este bocna si ma chinui cu urcarea in zig-zaguri pe zapada inghetata de la fiecare intoarcere ma incordam din tot corpul ca sa nu o iau la vale. Gata, urmatoarea investitie, cutite la schie ca nu mai tine! Ajungem cu greu in paltou si aici incepe negocierea, care ce vrea sa faca pe unde vrea sa se dea. Incepem de incalzire cu o coborare clasica in Puha, apoi urcam pana in creasta, negociem o coborare in Serbota dar o lasam pe alta data si ii dam iara la vale in caldare dar de data asta cu plecare din creasta. Faina coborarea, este prima data pt mine si chiar mi-a placut. Lasam planurile mai marete pentru ziua urmatoare :D. Coboram pana sub pragul glaciar in cararea de Negoiu si apoi o luam iara in sus spre platou ca sa facem o ultima coborare la cabana. Faina zi si faina zapada! Seara stam iara la povesti iar oboseala acumulata ne doboara pe rand, repede. Eu cred ca am cedat primul :D.

A 2-a zi incepe lafel de… matinal. Ma dau jos prin rostogolire din pat si astept sa ma dezmeticesc. Curand se trezeste si Alex si iesim afara sa bem un ceai. Dupa, incepm sa ne echipam, luam micul dejun si la deal cu noi. Aceasi urcare pe zapada inghetata… as da orice pentru niste cutite de schie, Tiberiu, sper ca citesti :))).

Totusi, parca ajungem mai repede in platou si de aici la ultima urcare in creasta unde ne si punem coltarii. Ajung pe varful Scara in urma lui Gabi si tocmai cand ii fac semn sa ma astepte, o si ia la vale. Asta e, echiparea si hai la vale. Am facut o mica coborare, pe partea sudica de Scara dar apoi am urcat iara in creasta si am coborat in Puha unde restul grupului tocmai ce urcau dupa ce au dat o coborare in caldare. Cobor cu Gabi pana in cararea de Negoiu si apoi urcam iara in platou pentru a face o ultima coborare spre cabana. Curand ne-au urmat si restul. Caldura mare isi cam spune cuvantul si abia astept sa ajung la cabana si sa imi deschid o bere rece … the end :P.

Cam ce ati citit mai sus este una din retetele unui weekend reusit. Printre ingrediente se numara vreme buna, gasca faina, un hobby minunat si un loc pe masura care sa le lege pe toate ;).

Incercati si nu veti regreta. Plecam pe la 4 de la cabana si nu dupa mult timp si cu ajutorul lui Mihai ajungem la masini in poiana Neamtului si apoi plecam spre Bucuresti refugiul temporar pana la venirea weekendului. Va lasam mai jos pozele si filmuletele care sa ateste cele de mai sus. Photocredit eu, Mihai and Jean pe numele sau de scena. Pana data viitoare, ride safe! Enjoy!

In urma noastra ramane o poveste, uneori nici macar atat…

In urma noastra ramane o poveste, uneori nici macar atat… mesaj citit pe luneta unei masni, o masina speciala… Putin cam dramatic totusi ca si titlu de postare, dar m-a miscat putin…

Weekendul trecut, sau mai bine zis weekendurile trecute, am reusit sa facem o tura/ture prin Bucegi. Oarecum mult asteptata caci de la cursul cu Adventureguide, nu am reusit sa ne mai punem schiurile in picioare la marsaluit prin munti. Am tot schiat pe partie si pe langa dar nicicum nu am mai ajuns la un ski de tura.

Desi zapada este cam putina prin creste,  ne-am propus totusi o tura in Bucegi, cu plecare si intoarcere la Padina unde am si lasat masina. Obiectivul era sa urcam pe valea Sugarilor, sa ajungem pe Omu si apoi sa coboram pe valea Obarsiei. Vemea chiar a tinut cu noi caci am avut parte de soare si nici un pic de vant, doar cateva adieri.

Traseul prin cele 2 vai este frumos, daca nu chiar superb. Peisajele sunt spectaculoase si variantele de schiat sunt chiar multe. Zapada este indeajuns pe ambele vai si nu prea ai de ce sa iti dai schiurile jos. Daca esti dibaci, faci integal pe schiuri traseul. Te ajuta totusi niste crampoane de schiuri daca ai caci din cauza soarelui care a tot batut si a vantului si temperaturilor scazute, s-a format pe alocuri fie crusta fie gheata si sunt cateva portiuni destul de dificil de abordat alfel pe schiuri si crampoanele ar rezolva situatia. Eu unul am dat o tranta incercand sa urc pe schiuri Cerdacul. Pana la urma l-am urcat dar cu un ocol mai mare, in timp ce Bubulu cu care ne-am intalnit pe Cerdac, urca ca tancul rusesc ca de, a venit pregatit cu ce trebuie. Cine stie, cunoaste ;).

Acum ca stau sa ma gandesc, degeaba ne plangem de zapada. Chiar e, si daca ii mai da o ninsoare sigur avem pana in Aprilie-Mai. Si vremea insorita dar cu temperaturi scazute chiar ne-a oferit destul ragaz ca sa ne bucuram cum trebuie si sa ne rasfatam cu ture faine. Sa nu uitam totusi ca suntem in toi de iarna si avem vreme care sa ne permita sa ne bucuram de zapada.

Fata de anul trecut se schiaza mai bine pe partii, exceptie facand Sinaia. Prin padure este destula zapada si sigur o sa tina pana tarziu in primavara. Cum am spus, daca mai da o ninsoare, ne asigura si firnul de primavara :D.

Legat de zona asta a Bucegilor, odata cu tura asta, o gasesc din ce in ce mai atractiva, caci are de toate. Are si caldari largi ce iti ofera multe variante, are si vaiugi inguste si lungi, are si peisaje superbe si are si km destui cat sa iti ocupe toata ziua si este si mult mai sigura ca alte zone. Sigur o sa tot revenim pentru ca din cate am inteles, sunt variante si variante de abordat. De asemenea te scoate relativ rapid in zona Omu si te poti intoarce linistit la Padina unde ai lasat masina, fara sa depinzi de vreo cabina sau de lumina. Te poti intoarce pe oricare din vai si la lumina frontalei ;).

Va lasam mai jos cateva poze si secvente de pe traseu iar locurile prin care ne-am dat le gasiti la aceste linkuri: Link 1, Link 2. Enjoy and ride safe!

Curs de ski alpinism si studiul zapezii cu Adventureguide

Curs de ski alpinism si studiul zapezii cu Adventureguide, acesta este postul ce trebuia sa il scriu de o luna si ceva :). Am o scuza totusi caci s-au petrecut si niste sarbatori intre timp, dupa care greu mi-am revenit. Totusi, acum mi-am zis ca ar fi timpul sa ajung cu postarile la zi caci ar urma seria de aventuri pe schiuri, fiecare insotita de un post… sau cel putin asa speram, vor urma :P.

Revenind la subiectul de fata, acum ceva timp, peste 1 luna, am participat la un crus de ski alpinism si studiul zapezii, curs tinut de Adventureguide, Adrian Valean si Ovidiu Tanase. A fost prima data cand am schiat in zona Balea Lac si pot spune ca mi-a placut enorm. Si cursul in sine a fost mai mult decat interesant si chiar il recomand. Totusi, trebuie sa aveti in vedere ca un curs de 3 zile nu este de ajuns. Nu este nimic rau in a participa la cat mai multe astfel de cursuri, si, mai importand de atat, ar fi sa exersati ce ati invatat de fiecare data cand aveti ocazia. Nu este o pierdere de timp sa exersati cautarea cu transceiver-ul, sau sa faceti cate un profil de zapada. Nu mergeti mereu pe ce a zis X sau Y. Da, este bine sa va informati dar in plus de asta, sa si verificati. Facand acest curs mi-am dat seama ce greseli am facut anul precedent in unele ture. Ma pot gandi la cel putin 2 iesiri in care ar fi trebuit sa verific mai mult starea zapezii inainte de a cobora.

Asa ca exersati, exersati, exersati, nu asteptati o situatie reala pentru a va pune in practica cunostintele!

Revenind la curs, acesta a cuprins urmatoarele:

Tehnici alpinism:

  • Mers cu coltarii si utilizarea pioletului
  • Tehnica de asigurare, tehnici de coarda
  • Tehnica de catarare pe zapada si mixt
  • Tehnica de catarare pe gheata

Tehnici ski:

  • Tehnica de deplasare in sus, panta mica si medie, tehnici pentru schimbarea de directie
  • Tehnica de deplasare in conditii dificile, gheata, zapada mare, inclinatie mare
  • Tehnica de coborare in afara partiilor
  • Tranzitia: urcare-ski-alpinism
  • Alegerea rutei, atributele unei rute
  • Tehnici ski-alpinism

Curs de avalanse:

  • Generalitati si harta avalanselor
  • Teren, meteo, tipuri de zapada, mecanisme de formare
  • Stabilitatea straturilor de zapada, tipuri de avalanse
  • Factorul uman, Evaluarea pericolelor, Anatomia deciziilor
  • Tactica de prevenire si tehnica de salvare din avalansa.

Toate cele de mai sus sunt condensate in 3 zile faine si daca vremea tine cu voi, veti avea parte de cel mai fain weekend prelungit. Exceptand temperaturile scazute, am avut 3 zile senine si o zapada pe cinste.

Atentie, trecerea prin tehnicile de mai sus se face destul de rapid si trebuie ca, dupa curs sa mai si exersati, asa cum am spus si la inceputul postarii, din cand in cand. Este foarte important caci altfel, atunci cand veti avea nevoie, va trebui mai intai sa va aduceti aminte si nu veti avea siguranta ca puneti cum trebuie in practica.

Programul pe scurt a fost cam urmatorul:

Ziua 1 – tura spre Laitel ce a implicat mai multe coborari. A fost o tura in care ne-am cunoscut mai bine si am si reusit sa facem cateva coborari faine :). Seara am exersat cautarea in avalansa si ni s-au explicat mai multe detalii despre studiul zapezii + un seminar mai explicit dupa, in cabana.

Ziua 2 – am stat in zona Balea Lac si am incercat atat tehnici de coborare pe schiuri cat si de urcare. De asemenea am incercat tehnici de coltari si piolet, tranzitii, amaraj etc.

Ziua 3 – am facut tura spre Vaiuga, urcare la coltar/piolet, tranzitie si coborare pe schiuri, retur la cabana. Pe scurt asa s-au desfasurat cele 3 zile.

Cazare se face asa cum am zis in zona Balea Lac. Noi am stat la cabana Paltinul, foarte fain, am avut chiar apa cald la baie, ceva neasteptat 😛 si mancarea la cabana a fost foarte buna.

In rest, numai de bine, instructorii de nota 10, atat Adrian cat si Ovidiu, Oana si Aurel. Le multumesc pe aceasta cale pentru cunostintele transmise si sper sa ne revedem cu bine la o tura de ski sau chiar la un alt curs :P. Pana atunci va las mai jos cateva poze din timpul cursului precum si un filmulet prea putin concludent  :). Enjoy!

 

Trail Riding Postavaru with Scoala de Mountain Bike and Benghea Florin

Trail Riding Postavaru with Scoala de Mountain Bike and Benghea Florin.

La anu’ ori o dam si noi in Benghea, ori ne lasam de MTB :P… acum 2 weekenduri ne-am intalnit in Poiana cu Benghea Florin si a sa scoala de MTB. Pentru cine doreste cateva lectii de dat pe bicla, va recomandam cu drag Scoala de Mountain Bike, Florin chiar stie ce zice si trebuie doar sa il vedeti cum rupe traseele din Postavaru cu un hardtail 29er de carbon. Va garantam ca abia va veti tine dupa el! are Skill la kil :D. Va lasam videoul de mai jos ca si dovada si daca va intalniti cu Scoala de Mountain Bike prin Poiana, veti intelege despre ce vorbim :). Ne foarte bucura sa vedem asa oameni talentati pe cararile noastre. Enjoy!

Site: Scoala de MTB ; Facebook – Scoala de Mountain Bike

Scoala de Mountain Bike

Scoala de Mountain Bike