Fagaras from peak to creek, a weekend to remember @barcaciu mountain hut. The plan was on for this year, we wanted so bad to visit Barcaciu hut and ride some fresh trails in Fagaras mountains. The trigger was some post on NUFO BIKE TRIP YouTube channel and we were certain we wanted to ride those trails as soon as possible.
We made a quick plan and booked some places @Barcaciu even though the weather was not looking friendly. But as I say (ain’t always true) gods favor the strong ones and this weekend was so true. We had some small showers on Saturday, just enough to keep us cool, and on Sunday we had the perfect weather, chill, a bit cloudy for good pictures and no rain.
And the trails, let me tell you about the trails, they were in perfect conditions. You recognize a good mountain hut by the trail that accesses it, and this one was clean as a bike park trail.
On Saturday we send it down from the hut on the same trail we push-biked on and it was amazing. It’s a 4km trail in perfect conditions with some technical bits in the first half, roots and stones and lots of lines, and at the end some nice flow with some tight switchbacks just to keep you on your toes ;). Then pushbike back at the hut for some drinks and a good meal. We had a nice evening, even built up a ramp and jumped it in the sunset light for some cool pictures, thanks Mihai for the good idea, and keeping us in shape for them trails.
Next day we woke up in the morning for a beautiful breakfast in front of the hut. Mrs Mariana cooks up some great food and we left the hut with our energy levels restored. The target was Scara peak and some epic descent on an unmarked trail. We had 3h of pushbike up to the peak and after that over 90% descent, and a long one, around 12km of descent on an epic trail with an unique view over the west part of the country with Olt river sneaking in the horizon. Once we entered the forest, we passed the trail that links Barcaciu to Negoiu hut and stayed on an unmarked trail that was in rather good conditions.
The trail is incredibly beautiful on a loamy terrain. It’s good to have a GPS track with you. We put it on trail forks so check it out if you’re in search of new trails to shred.
Overall it was one of those epic rides that will remain pinned in our memories for a long time. Check out the pictures and the clips bellow for a clear verdict ;). Enjoy and ride safe!
Last weekend we managed to reach Barcaciu mountain hut in Fagaras Mountains. It has become tradition to go ski touring here each winter. Barcaciu is holding an event, each year around this time, event aimed to promote the ski touring possibilities in this area of Fagaras Mountains. We could not be present at the event so we decided to go 1 week earlier and make our own limited edition of Barcaciu Ski Touring, Barryvox Edition 🤪👊🍻.
It was a full weekend and did almost everything that we wanted in terms of ski touring. This winter really delivered big time. We had some top score powder and some good weather with no wind. A little problem with visibility on Sunday but we managed anyway. Because of the great amount of snow this year, the couloirs are very generous, larger than before and you can descent greater. But all this comes with a risk and you have to be cautious and know your way around the area. We did some cool descents in powder and on Sunday we played a little with some equipment from Mammut that Mihai had for testing and presentation. Cool stuff, light but reliable equipment as I have seen so far.
After making a snow profile and fool around with an avalanche backpack, we did a classic descent in Puha Valley.
Overall it was, as I said, a full weekend and we now have some fresh memories of Barcaciu to last us for a while.
As one said to me, you never regret going, so, go explore! Ride safe!
This weekend we remade a track from last year, the one from Suru mountain hut and rocky ridge in Fagaras Mountains. It’s a must do for each year, really is one of the most beautiful and epic ride we took lately.
It’s a 2 days experience and you get to ride 2 awesome trails, one of 7km with 1000m descent and the next of 12km with over 1500m descent, and you get to stay at one cool mountain hut (Suru mountain hut) in the Romanian Carpathians, Fagaras Mountains. It’s just epic, you don’t have to take our word for granted, just watch the videos and the pics bellow and you will convince yourselves :D.
When March comes, we know is time for Barcaciu ski touring event! This year it come in the last weekend of March, on an not so skier friendly weather… but how cares, like we say, make haven of what you got, so that’s what we did :D.
We ware pretty happy just before the weekend because some fresh snow was in the forecast, but by the time of the event, the sudden warm up of the weather screw up the conditions and we had a consistent layer of heavy melting snow that made our skis not want to turn when we did :))).
But that didn’t ruin our skiing, at least the snow didn’t but the wind… trying to ski at almost 100km/h winds its something you must try :)))).
But, even that didn’t stop us and we almost made it to Puha Valley :D… but it was beautiful. The hut, the food, the friends and the whole picture of the event make it that way. We had a great time and new experiences like all the years before.
Barcaciu mountain hut is situated at 1550m altitude, in the west part of Fagaras mountains. It’s the second mountain hut in Fagaras, starting from west, and a very casual and welcoming one. Mihai and his parents make it like that, oh, and the food, so great :))).
From the hut you can reach, very easily Scara peak, or Serbota peak and you can ski some pretty nice lines from there right in Puha valley and then all the way down to the trail that goes from Barcaciu hut to Negoiu hut. It’s a beautiful descent that offers lots of lines and is easily accessible if the snow conditions allows it!
Ski touring at Barcaciu is an event held by Mihai in order to develop the ski touring practice in the area. There are marks pointing to the hut and above and you can always count on Mihai to give you some advice about the routes and the conditions there, the guy knows the area like the back of his hand!
The event usually is held during 2 or 3 days and includes a bed over night, food and guiding thru the area as the weather allows it. His main purposes is, as I said, to develop the ski touring in the area and the costs merely covers the goods and the trouble needed for the event.
As these been said, please feel free to check out Barcaciu Mountain Hut whenever you want, summer or winter, it’s always there waiting for you to discover all skiing and biking routs 🙂 . Oh, have we mentioned biking? check this trip out to 😉 you might enjoy it: Fagaras enduro and freeraid tracks.
Bellow we leave you some foto/video material to better get a feel of Barcaciu ski touring event and here are the links for some of the routes we take day 1, day 2. Enjoy!
Weekendul trecut am plecat in Muntii Fagaras la vantoarea de singletrack-uri si am fost socati de ce am descoperit… :))) suna ca unul din titlurile acelea de te fac sa dai repede unlike la o pagina…
Totusi, fara nici o exagerare, am avut parte de toate tipurile de poteci si ne-a placut mult, desi va zic sincer ca nu as mai face acest traseu, trase pe care l-as incadra usor la seria “ambitii prostesti”. Daca credeam ca pushbike-ul de anul trecut de pe creasta estica a Fagarasului a fost greu, uite ca weekendul asta am resit sa facem de 5 ori mai mult pushbike/carrybike, adica gen 10 ore de asa ceva :)).
Pe scurt traseul nostru a implicat urcarea din Avrig la Cabana Barcaciu, apoi urcarea in creasta spre varful Scara, coborarea inapoi la Barcaciu si a 2-a zi urcarea in creasta, coborarea la lacul Avrig, urcarea unapoi in creasta, si coborarea pe la Cabana Suru in Sebesul de Sus.
Am facut traseul in 2 zile, cu dormit la cabana Barcaciu, unde ne-am odihnit si am mancat bine, ca de obicei caci altfel nu se poate la #barcaciu. In prima zi ne-a insotit si Mihai, Alex si gasca lor de biciclisti fanatici si ne-am bucurat cu totii de frumosul singletrail ce cobora dinspre vf. Scara. A 2-a zi ne astepta agonia si extazul :D.
Acum, hai sa intram mai in detaliu :). Daca ar fi sa impartim traseul, vorbim de o super coborare din platou de sub varful Scara pana in poteca de uneste cabana Barcaciu cu Negoiu. Sunt peste 10 min de super coborare (2h pushbike de la cabana) pe un singletrail ca in povesti dupa cum se poate observa si in primul filmulet de mai jos.
Apoi, ar fi drumul de creasta, coborarea la lacul Avrig, si urcarea inapoi in creasta care este segmentul ce incadreaza tura la “ambitii prostesti”. Sectiunea este foarte putin ciclabila, putin pe langa vf. Scara si dupa, vreo 20m pe coborarea la lacul Avrig si dupa urcarea inapoi in creasta devine ciclabil.
Apoi ar fi coborarea dupa vf Budislavul care este una grea dar faina pe niste pietre maricele si care tot continuau sa o ia la vale odata cu rotile bicicletei :D.
La final incepe coborarea din creasta din dreptul vf Suru spre cabana cu acelasi nume si apoi spre Sebesul de Sus. Aici vb de doua segmente distincte si total diferite. Coborarea din creasta pana la cabana Suru este daca nu grea, foarte grea, cel putin asa mi s-a parut mie. Iti trebuie skilluri serioase de trial ca sa stai toata coborarea pe bicla. Sunt bolovani mari si odata ce te apropii de padure sunt pietre desprinse care o iau cu tine la vale si daca mai iei in calcul si panta abrupta, coborarea noastra enduro/freeride se transforma in proba de supravietuire :).
La final, precum cireasa dupa tort, vine coborarea de la cabana Suru pana in Sebesul de sus. Aici vorbim despre cel mai fain singletrack pe care m-am dat pana acum. Chiar mi-a placut si nu cred ca exagerez. este plin de contrapante naturale si toate radacinile si pietrele sunt fain asezate parca plasate sa iti faca coborarea mai faina. Poti sa pompezi peste tot, mai ai 2-3 gaturi de pedalat dar in rest este vorba de singletrack de cea mai buna calitate!
Se interesecteaza la un moment data cu un forestier proaspat sapat dar pe care il pierde la scurt timp. Chiar a meritat tot efortul coborarea asta, dar, sincer, data viitoare daca mai vrem sa dam aceasta coborare urcam fie direct din Sebesul de Sus fie pe marcaj triunghi albastru ce vine dinspre Avig pe forestier. Nicicum pe creasta :).
Traseul din prima si a 2-a zi le gasit la acest link respectiv acest link. Mai jos va lasam cate un filmulet cu segmentele interesante ale turei si pozele ce s-au adunat. Pana data viitoare, ride safe!
HAHA, nici nu am postat bine experienta de la Ski de tura la Cabana Barcaciu ca nu am putut sta departe de locul asta prea mult.
Vremea buna si gasca de la Barcaciu ne-au adus iara in muntii Fagaras si nimic nu ne-a putut tine departe ;).
Planul l-am incropit rapid in timpul saptamanii dupa ce Mihai ne-a activat cu cateva poze faine de la cabana si cu prognoza nesperat de faina, pt weekend. Imediat temerarii s-au activat asa ca vineri dupa munca plec acasa sa imi iau bagajul, cu mici obstacole :D, si apoi fuga sa ii culeg pe Alex si Gabi. La cabana ne mai asteptau Mihai cu Ovidiu si alti cativa doritori de adrenalina.
Ajungem… greu, mai ales cu iesirea din Bucuresti, orasul capcana, care ne-a luat peste 1h. Pe la ora 10 si ceva seara eram in Poiana Neamtului si pe la 10:45 cu rucsacii si schiele in spate 😦 gata de urcarea vietii… o placere. Nici nu am ajuns la cabana mai devreme de 1 noatea :))). Totusi, drumul ii faini cand il imparti la mai multi :D. Si racoarea noptii ne-a facut urcarea mai placuta desi ultimele 45 de minute parca au durat o vesnicie :P.
Ajungem la cabana si suntem intampinati de nea Petre care ne astepta cu ceai cald si bere :)) tot ce e nevoie.
Mai stam la un pahar de vorba si peste 1 ora ne bagam la somn… noapte buna.
Dimineata la 7, Mihai da trezire… nu ma misca din pat decat gandul la omleta buna facuta de tanti Mariana si ceaiul la halba, ca altfel, nici ca ma ridicam, aveam si motiv de data asta.
Incepem sa ne echipam, facem cunostinta care cu care nu ne stiam si pe la 9 cred ca ne punem si in miscare. Urcam de-a dreptul printre jgheaburi ca sa mai scurtam putin. In ciuda prognozei favorabile, zapada la primele ore ale diminetii este bocna si ma chinui cu urcarea in zig-zaguri pe zapada inghetata de la fiecare intoarcere ma incordam din tot corpul ca sa nu o iau la vale. Gata, urmatoarea investitie, cutite la schie ca nu mai tine! Ajungem cu greu in paltou si aici incepe negocierea, care ce vrea sa faca pe unde vrea sa se dea. Incepem de incalzire cu o coborare clasica in Puha, apoi urcam pana in creasta, negociem o coborare in Serbota dar o lasam pe alta data si ii dam iara la vale in caldare dar de data asta cu plecare din creasta. Faina coborarea, este prima data pt mine si chiar mi-a placut. Lasam planurile mai marete pentru ziua urmatoare :D. Coboram pana sub pragul glaciar in cararea de Negoiu si apoi o luam iara in sus spre platou ca sa facem o ultima coborare la cabana. Faina zi si faina zapada! Seara stam iara la povesti iar oboseala acumulata ne doboara pe rand, repede. Eu cred ca am cedat primul :D.
A 2-a zi incepe lafel de… matinal. Ma dau jos prin rostogolire din pat si astept sa ma dezmeticesc. Curand se trezeste si Alex si iesim afara sa bem un ceai. Dupa, incepm sa ne echipam, luam micul dejun si la deal cu noi. Aceasi urcare pe zapada inghetata… as da orice pentru niste cutite de schie, Tiberiu, sper ca citesti :))).
Totusi, parca ajungem mai repede in platou si de aici la ultima urcare in creasta unde ne si punem coltarii. Ajung pe varful Scara in urma lui Gabi si tocmai cand ii fac semn sa ma astepte, o si ia la vale. Asta e, echiparea si hai la vale. Am facut o mica coborare, pe partea sudica de Scara dar apoi am urcat iara in creasta si am coborat in Puha unde restul grupului tocmai ce urcau dupa ce au dat o coborare in caldare. Cobor cu Gabi pana in cararea de Negoiu si apoi urcam iara in platou pentru a face o ultima coborare spre cabana. Curand ne-au urmat si restul. Caldura mare isi cam spune cuvantul si abia astept sa ajung la cabana si sa imi deschid o bere rece … the end :P.
Cam ce ati citit mai sus este una din retetele unui weekend reusit. Printre ingrediente se numara vreme buna, gasca faina, un hobby minunat si un loc pe masura care sa le lege pe toate ;).
Incercati si nu veti regreta. Plecam pe la 4 de la cabana si nu dupa mult timp si cu ajutorul lui Mihai ajungem la masini in poiana Neamtului si apoi plecam spre Bucuresti refugiul temporar pana la venirea weekendului. Va lasam mai jos pozele si filmuletele care sa ateste cele de mai sus. Photocredit eu, Mihai and Jean pe numele sau de scena. Pana data viitoare, ride safe! Enjoy!
Ski de tura la Barcaciu, un eveniment ce nu va fi ratat nici la anul.
Weekendul ce a trecut am fost la cabana Barcaciu pentru o portie zdravana de ski de tura sub indrumarea luiMihai Petre, o persoana de nota 12 cu o atitudine atat de prietenoasa cum rar intalnesti :).
Evenimentul in sine a fost super reusit, si cu drag ne vom revedea cu cabana, cu Mihai si cu restul de participanti ce au fost si ce or mai fi, si la anu pe vremea asta, eventual pe o iarna mai zdravana, desi, nu am avea nici o plangere legata de conditiile de desfasurare. Am avut vreme de toate tipurile si zapada de calitate si ne-am dat dupa pofta inimii :D, desigur dupa ce am bagat mii de metri altitudine de s-a intarit bulanu’ pe noi ca pe Chuck Norris :))). Dar e altceva cand urci prin forte prorii sute de metrii ca sa ii cobori in cinci minute. La coborare simti fiecare metru si te bucuri cu totul altfel de el :D.
Acum ca sa revenim la jurnalul evenimentului lucurile au stat ca in randurile de mai jos.
Evenimentul a durat 3 zile, incepand de vineri pana duminica. Totusi, majoritatea care au venit de vineri au ajuns in a 2-a partea a zilei la cabana si nu au mai bagat deloc schi. Singurii care am facut nota discordanta am fost eu si Tiberiu care ne-am grabit putin sa ajungem cat mai devreme ca sa bagam o tura, doua si in ziua de vineri. Am plecat pe la 6.30 din Bucuresti, desi puteam sa ne urnim si mai devreme si undeva pe la 10:30 eram in Poiana Neamtului (Avrig) si ne chinuiam sa ne facem bagajul, sa ne punem schiurile pe rucsaci si tot asa. Ne astepta in poiana o racoare placuta, dupa ce tot drumul ne-a batut sorinelu. E superba apropierea de Poiana Neamtului, cand vezi Fagarasii inalti si te gandesti ca trebuie sa ii urci pana sus, sus…
Dupa ce terminam bagajul si o luam la pas in racoarea placuta si sunetul de drujbe de se tot intensifica pe masura ce intram in padure. Dam si de Mihai Petre care cobora din padure si care urma sa ii recupereze pe restul pe masura ce soseau in poiana. I-am zis ca suntem mai entuziasmati si ca vrem sa bagam o tura si astazi si ne-a explicat cam pe unde ar trebui sa ne ducem sa fie safe si fara incidente :D.
Ii dam inainte si ne luptam cu panta pana la Barcaciu si cam dupa 2 ore de mers ajungem si noi la cabana. Prin padure, inafara de o intalnire surpriza cu o doamna bufnita, vedeti filmuletul de mai jos, nimic notabil.
La cabana scapam de mare parte din bagaj, ne punem claparii in picioare, infulecam ceva, stam de vorba putin cu nea Petre, mai cerem o parere despre traseu si ii dam inainte. Entuziasmat imi pun schiurile in picioare aproape de la cabana doar ca sa mi le dau jos la prima vaioaga de trecut. Apoi, de lene nici ca mi le-am mai pus pe rucsac si vreo 20 de minute le-am carat ca la partie la Predeal :))) de mi-au rupt carca.
Ajungem la indicatorul de cruce galbena ce te scoate spre Scara, le punem in picioare si ii dam la deal pana sus la 2000m doar ca sa admiram privelistea caci nu ne incumetam sa facem mai mult de atat. Dam o coborare pe unde am urcat, le punem in carca de data asta si ne intoarcem iara la 2000m iar de data asta coboram spre cabana doar ca sa tragem o mica boschetareala asa, ca de final de zi. Ajungem la cabana sa facem cunostinta cu restul grupului care tot crestea pe masura ce se lasa seara. Mihai era inca plecat dupa ultima parte a grupului. Ne facem comozi, ne schimbam si intram si noi in vorba ba despre traseu ba despre schiuri :).
Mancam bine, mult mai bine decat v-ati asteptat, aviz celor care dau 30 de lei pe un fel de mancare la te miri ce restaurante fanci pe acilea prin oras, stam de vorba cu Mihai care ne face un mic brief si ne jucam putin cu transciverele pe langa cabana.
A 2-a zi de dimineata trezirea se face pe la 7, masa undeva intre 7:30 si 8:30 si undeva pe la 9 incepem sa ne urnim. Afara, ceata, ca in prognoza si stratul nou de zapada de 2 cm lipsea. De data asta urcam direct de la cabana pe langa prima vaioaga. O panta abrupta, putin mai dificil de facut pe schie. Eu unul aleg sa o iau la picior cu ele in carca si sparg la zapada cot la cot cu Ioana care m-a surprins cu energia ei ce si-a mentinut o pana la finalul zilei.
Ajungem primii sus la 2000 doar ca sa facem frigul pana cand ajung si restul…proasta alegere graba asta.
Dupa regrupare o luam spre caldarea Puha, cea mai safe alegere pentru conditiile date. De aici nu mai facem mai multe de 30 de min pana cand dam de intrarea in caldare, care, in conditii de ceata si cand nu sti exact cum arata caldarea, te cam intimideaza, dar dupa 2 viraje ajungi safe in caldare unde incepe si distractia. Caldarea este super, riscul de avalansa este mic, panta de asemenea mica si te poti da dupa voie o zi intreaga. Toata caldarea pana in cararea de negoiu este schiabila, undeva la 2km. In total am facut vreo 4 ture prin caldare cu plecari din diferite puncte, ultima, la care am ramas doar eu cu Tiberiu si Ioana a fost pe o ceata de abia vedeai la 3-4 m in fata. Cand mai pui si o ninsoare abundenta ai solutia perfecta sa nu mai vezi pe unde te dai :))). Practic ultima tura a fost la ghici ca nu vedeam nici unu pe une ne dam, doar ne distingeam unul pe altul. Noroc cu intrumarile lui Mihai care ne-a zis sa coboram cat mai mult pe dreapta caldarii pana dam de rau si la scurt timp ni s-a alaturat si el :).
Seara la cabana am fost asteptati cu mancare calda prajituri, crema de zahar ars si multe bunatati. Dupa ce ne-am ghiftuit cat am putut am picat ca trazniti :D.
A 3-a zi, trezirea ca de obicei. Afara ne astepta o ceata ca in ziua precedenta. Dupa ce mancam bine si ne refacem puterile o luam spre Scara. Pe masura ce urcam ne dam seama ca vremea era putin mai rea decat in ziua precedenta si cum trecem de 2000m realizam ca nu prea are rost sa continuam asa ca luam in grup decizia sa ne intoarcem si sa ne dam pe unde am urcat. Coboram mai greu pe ceata si pe zapada viscolita. Cand iesim din ceata ne bucuram de pulvarul depus cu o noapte inainte si coboram frumos pana in cararea de Negoiu. Faina coborarea, probabil cea mai faina, zapada fiind de nota 10. Alegem sa mai urcam odata si apoi inca odata si ajungem la cabana undeva pe la 14 si ne grabim sa ne facem bagajele ca sa incepem coborarea spre Poiana Neamtului.
Plecam fericiti de la cabana Barcaciu si de la acest eveniment reusit si ne promitem ca si la anum vom reveni. Este o placere sa schiezi in Fagaras si in compania acestor oameni care iti impart pasiunile :). Mihai, ne revedem cu siguranta si la anu, sau poate mai devreme :D. Valabil si pentru restul trupei ;).
Ca si cifre, in cele 3 zile am urcat cam 4200m elevatie, 40km parcursi si ne-am dat la vale de vreo 8 ori :)) iar trakurile din fiecare zi le gasiti la urmatoarele linkuri: ziua 1, ziua 2, ziua 3.
Pana la asteptata revedere va lasam mai jos dovezile unui eveniment reusit. Va exista si un edit video mai de doamne-ajuta dar ceva mai tarziu caci lenea-i mare :D. Enjoy!
Vertical Riding Romania 