Tag Archives: biking


Mehedint FTW!

Some years back we’ve been to Isverna, an remote village in Mehedinti county. Going there was like a time travel. 2 years back we sow people still wearing “opinci” traditional shoes made from pig skin, and they ware not wearing them because of any touristic purposes.

This year we decided to go back but to explore more of the place.

Wee look up trail forks only to find out that our trail forks ambassador in Romania has his headquarters in Mehedint county. Good!

Our trip took 3 days and we ridden 3 different places.

First day we ride near Isverna, where we also stayed. We go to Beletina meadow and traverse Mehedinti mountains. We followed 3 trails that you can find on trail forks, Starway to Beletina, Beletina – Pigs neck and Springs Face, all tied up and all beautiful trails. We climb on fire road up to Beletina then you follow Pigs neck on animal trails and then descent back to Isverna on an wild raw trail!

We sleep well the first day, dreaming about the awesome track that we did.

Next day we meet up with Pufalot, the trail forks ambassador and did another awesome track in Cerna Valley. We visit the remote villages in Cerna Valley, and the awesome single tracks that unites them. On the descent we did 2 trails that you can find on trail forks, Prislop – Dobraia and Dobraia – Dumbrava. The whole second day track can be found here.

The descent was just awesome, long, over 10k and combines technical terrain with speed and flow. The ground is loose in this period and you must be careful of the offcamber corners :)).

We ware so tired after the second day that we did not dream about anything, just a long deep sleep…

Last day we made it short. We meet Pufalot on his home ground, Sindrilei hill, near Izvorul Barzii just to Blame Canada :)))).

Man, this guy is a crazy trail builder! 🤘 Cant wait for him to finish all the trails. Blame Canada trail its awesome. starting from the top it has 8 jumps one bigger then the other. The last 2 are a gap and a droop with an insane landing !

Next year he will have 3 trails and if the others will be as sick as Blame Canada, then we will spend double the time in Mehedinti county! Maybe a new enduro contest is in sight 😍.

Until next year we leave you some photos and an edit to better understand the beauty of Mehedint county, form our point of view ;).

Enjoy and ride safe! 🚵‍♂⛰🎥📷👊


Metal Enduro 2018, in our opinion the best enduro contest in RO, and, this year, EWS qualifier!

Its fun, its hard, its long and the trails are just sick! 😍 I personally didn’t finish after a crash in the first day but things turned out ok because I had time to take pictures and film some segments in the second day, just enough to put this edit together.

For those who don’t know yet, Metal enduro its an enduro contest in our notional enduro cup, hold in Resita city, old industrial city with big old factories in steel industry and metal processing…. get it… metal enduro…🤘

The contest takes place over 2 days and 8 specials that run between 1.5km and 2.8 km and around 300m elevation and all single track.

If you haven’t ridden Metal enduro trails yet, you must! and in this period, the landscapes are just beautiful.

No more words, if you want to find out more please check the page of the event or our last article form last year when we put out some more words. Thanks to Bike Attack Resita for organizing this awesome contest! and Straja Enduro too so stay tuned! 😉

We leave you this edit to better get the felling of the contest and some pics 😉 Enjoy! 🚵‍♂⛰🎥📷🤙👊

Old Mountain Epic trip in Veliko Tarnovo and Sopot

A few weekends back we took a trip to Bulgaria to meet again with the crew from Old Mountain Epic.

They have invited us to do a track in the Central Balkan Mountain Range near Sopot. Being a 5h drive to Sopot, we decided to make this a 2 days trip, and spent 1 day in Veliko Tarnovo and the next day we went to Sopot and checked that trail out, which we heard it would be massive in terms of view, terrain and intensity :D.

In Veliko, you cannot go wrong. You have the trails, the city, the people and each time we’ve been here we had a blast. The trails are in perfect condition and it’s the place to ride till the seasons ends because of the friendly weather. The town is nice and you have great food here. The crew from Turnduro (enduro bike community) and Old Mountain epic are top!

Ok, so we had a great Saturday on the trails doing Ani, Rodopa, 2 Offcambers and the DH trail. You would say next day we should have rested but not us :D. On Sunday we woke up at 6 am, went to Nedko and started from there in 2 cars. After 2.5 h were in Sopot, around 10 am waiting for our chairlift. We took the lift up to 1500m and from there we pushed the bikes until 1800m elevation. From there started our single track. I cannot say too much about the exact location, instead I’ll leave you a link bellow to the track we took, but I can say for sure it was the most demanding trail we’ve done so far. And also very rewarding. We had a beautiful single track, wonderful view and some huts along the way. The bottom part of the trail was just hard enduro but beautiful as in a fairy trail :D.

We leave you bellow some pictures, a movie and soon we will upload on youtube a longer edit with the Sopot Old Mountain Trail.

Until then enjoy and ride safe! Link to the track here: Sopot Old Mountain trail!


This year we took part of Harghita Enduro, the seccond stage of Romanian Enduro Cup.

Man what trails they have! tehnical, natural segments, steep, hard! Combine this with some english weather and you get an up grade weekend race :))).

The contest has only 3 specials but they are quite something. In my opinion this is how enduro looks like. I hope in the future another special will appear here but for now we can be glad we have this ones.

The contest is held in Harghita Madaras, mountain group of Transylvanian Carpathians belonging to the Eastern Carpathian Mountain Range. The highest peak is Harghita Madaras Peak, with 1,800 m (source wikipedia).

These mountains are beautiful and wild, if you wander alone on this trails, you have lots of chances to run into a bear or a wolf so be careful 🐶🐺🦄. Or into an awesome single track for that matter :))).

For accommodation you can chose Sugo Pension because is very clean and cozy and has great food! We enjoyed staying here a lot!

Also once here, you must take a hike or a bike up to Madarasi peak, the sacred mountain ;0, the peak it’self is one of the most beautiful ones in RO and the view is breathtaking because you are right in the middle of our Carpathians :D. Here’s an album to show you just how beautiful it is on the peak and trails 😉

But, mainly if you are into enduro, you must come ride here, even in contest weekend. Here you find the track of the 3 specials and bellow we leave you some pics and a movie to get you fired up! Enjoy! 🤘🚵‍♂⛰

Cabana Suru and Chica pietrelor. Enduro bikepacking trip

This weekend we remade a track from last year, the one from Suru mountain hut and rocky ridge in Fagaras Mountains. It’s a must do for each year, really is one of the most beautiful and epic ride we took lately.

It’s a 2 days experience and you get to ride 2 awesome trails, one of 7km with 1000m descent and the next of 12km with over 1500m descent, and you get to stay at one cool mountain hut (Suru mountain hut) in the Romanian Carpathians, Fagaras Mountains. It’s just epic, you don’t have to take our word for granted, just watch the videos and the pics bellow and you will convince yourselves :D.

Also check out our last year trip to Suru, here: Cabana Suru si Chica Pietrelor enduro singletracks.

You can download the tracks here: day 1, day 2. Enjoy the bellow material and ride safe!

Cozia mountain enduro mtb descent

Cozia it’s one little, mean, but beautiful mountain that holds one of the gnarliest descent we’ve encountered. The trail it’s just superb, it starts with a narrow and technical singletrack, then it becomes loose and steep, then you have to carry you’re bike, then you have another technical section with some climbing and at the end you have a speed section with lots of flow.

In total you have another over 1000m descent that we for ones are willing to work our asses around 3-4h to climb the mountain and then send it :))). It’s an nice epic descent that I think we will do each year because its just to good! We don’t try to convince you but we leave you some pictures and also this movie that we’ve made :D.

And here’s the track of the trail 😀. Enjoy and ride safe!

Viscri, Crit, Cloasterf, Mesendorf si Saschiz sau mai bine zis Transilvania bike trails (TBT)

Viscri, Crit, Cloasterf, Mesendorf si Saschiz sau mai bine zis Transilvania bike trails (TBT) = un 1 Mai, mai diferit. Nu ca am fi fost prea des la mare de 1 Mai dar de data asta am inceract o alta zona, unde nu am mai fost decat in treacat si anume Viscri si imprejurimile. De fapt, mai bine zis Crit, unde ne-am cazat, si imprejurimile, o zona traditionala, rustica, saseasca si cu multe de oferit. Pacat ca a trebuit sa se mute unul, pe nume Charles, pe aici ca sa aflam si noi de zona…

Si nu doar ca s-a mutat, ci a si restaurat si a mai si infintat un ONG pe nume MET (Mihai eminescu Trust) si practic a resurscitat zona nu doar din punct de vedere turistic ci si ce deriva din asta. Pacat si bravo lui in acelasi timp.

Zona chiar este faina si are multe de oferit, iar modul in care casele fac turism pe aici ii chiar frumos, ne-a adus aminte putin de Delta Dunarii. Noi am stat la pensiunea Elena din Crit, un loc de nota 10 pe care vi-l recomand cu drag. Masa o luam in locul unde stateau gazdere iar de dormit dormeam la 2 minute departare in sat. Pensiunea este facuta cu bun simt si calitate iar masa servita la gazde este de nota 12. Mancare buna si bautura si mai buna 😉 sa veniti cu incredere aici. Aveti mai jos, printre poze, si cateva cu pensiunea.

Acum, legat de locurile de vizitat, in toate satele aveti ce vedea, cam acelasi lucru, dar merita. Biserici fortificate in fiecare si case traditionale, si, mai nou sunt legate de trasee de bicicileta :D, de la Viscri pana la Sighisoara. Puteti descarca de pe market aplicatia TBT care prezinta pe harta satelit traseele de bicicleta si va si pozitioneaza pe acestea daca aveti GPSul pornit ;).

Noi, in prima zi am fost pe bicicleta din Crit pana in Bunesti, apoi Viscri, apoi Mesendorf si inapoi in Criti, tot pe dealuri. Traseele de bicicleta is faine, mai ales portiunea Viscri –> Mesindorf care este un singletrail pavat cu pietrisi si intretinut pe care pedalezi de placare inclusiv la deal :D. Traseul de mai sus are cam 35 de km cu 500m diferenta de nivel. Eu zic ca ori cine il poate face si asta lejer si de placere. Linkul cu traseul il gasiti aici.

Toata ziua ne-a urmarit ploaia dar pur si simplu nu ne-a pasat. Seara am ajuns in Criti si apoi direct la masa. Gazdele ne-au asteptat cu rachiu, vin si multe bunatati.

A 2-a zi, dupa micul dejun copios ne intoarcem pentru a lua masina si a pleca in vizita pe la satele vecine dinsprea Sighiosasa dar nu inainte de a face pana dobandita la masina din cauza unui cui, cel mai probabil luat pe ultima suta de metri, ieri, cand am sosit. Mentionez pana patita pentru ca vreau sa atrag atentia asupra unui lucru. Care aveti masini Dacia, eventual si Renault dar nu pot confirma sigur, cheia de esfacut prezoanele este greu utilizabila. Aceasta are 20cm toata si daca prezoanele sunt intepenite, desfarecea acestora poate fi o misiunea imposibila. Noroc cu gazda si o teava imprumutata cu care am reusit sa fac o parghie regulamentara cat sa dau drumul la prezoane. Dupa rezolvarea penei plecam in Cloasterf, apoi in Saschiz si la final in Sighisoara. La intoarcere mai dam iara o fuga in Viscri inainte sa ne intoarcem la cazare. Dupa servim iara masa si apoi la somn caci ne asteapta inca o zi de biciclit.

Ultima zi se anunta insorita si ar fi pacat sa o ocupam cu drumul de intoarcere asa ca luam directia Mesendorf pentru a continua singletralul TBT. Din Mesendorf continuam spre deal si spre liziera padurii unde drumul de tara se transforma intr-un forestier. La iesirea din padure dam de singletrailul ce vine din Viscri si il tinem cam 10-15 km pana in dreptul satului Cloasterf unde facem dreapta si coboram pana in sat. De aici asfalt pana in Crit de unde recuperam masina si o taiem spre Bucuresti. Trackul turei il gasiti aici. Si astazi am biciclit tot 35 de km cu 500m diferenta. Cele 2 trasee pot fi unite pentru un super traseu de 70km cu 1000m ;), predominant singletrail de cea mai buna calitate. Am impresia ca daca il faci din directia Cloasterf/Sighisoara spre Visci, ai avea ceva mai multa coborare :), dar trebuie sa revin ca sa verific informatia :P.

Va lasam mai jos pozele de prin zona precum si un filmulet cu portiuni de pe traseul Viscri – Mesendorf – Cloasterf – Crit. Enjoy!

Prin Iezer si prin noapte cu bicicleta

Iezerul si Fagarasul vor deveni traditii din cate se pare. In fiecare an trebuie neaparat sa ne programam cel putin o tura de bicla in acesti munti. De ce? Pai au ceva aparte si cele mai faine aventuri prin muntii astia le-am avut. Daca anul trecut am facut peste jumatate din creasta cu dormit la refugiu si cu cuceritul celor mai inalte varfuri, anul asta am vrut sa facem o tura de o zi cu urcare pe Portareasa (cel mai inalt drum forestier de la noi din tara, ce te duce pana la 2350m altitudine) si cu coborare pe culmea Vacarea. Zis si facut numai ca, dupa cum zice un vechi si intelept proverb, socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ.

Dupa ce ca ne-am urnit destul de greu, am mai avut si o frumoasa intarziere pe drum, o pana la una din masini. Si cum pana nu vine niciodata singura, nici cricul nu era bun asa ca stai prin Campulung si cauta cric si apoi fa pana… dar mai bine stie Vlad caci el a patit-o. Noi eram deja la cabana Voina, asteptand cuminti si fara semnal. Pe la ora 11:30 ajunge si a 2-a masina cu Vlad, Ionut si Cristi.

Dupa detaliile de rigoare si pregatirile rapide, la 12 ne suim pe bicle si ii dam inapoi spre barajul Rausor unde ajungem rapid pe singura bucatica de asfalt a traseului. Traversam barajul si o luam pe drumul forestier ce merge frumos pe langa lacul Rausor si apoi pe langa rau. La inceput drumul este lejer, cu o panta frumoasa si destul de racoros din cauza padurii. Exceptand noroiul de la inceput care se datoreaza utilajelor si camioanelor sosite in zona pentru defrisari, drumul se indreapta pe masura ce urca si la iesirea din padure se transforma intr-un drum pietruit si pe masura ce te apropii de creasta, intr-un drum plin de bolovani. Treptat panta se mai accentueaza si pe la 1600m altitudine iese si din padure. Prin padure am facut 2 mici pauze pentru apa si pentru regrupare si apoi inca una la iesirea din padure unde ne-am mai intalnit cu un alt biciclist ce venise la o tura de antrenament.

Dupa regrupare si dupa ce am infulecat cate ceva, i-am dat inainte pe drumul plin de pietre. Pe aici drumul urca usor in 4-5 serpentine si apoi continua drept cu tinta finala in fata. Parca de aici nu pare asa aproape cum ne aminteam, asta si pentru ca anul trecut am avut parte de o ceata de abia vedeam la 5 metri in fata. Pe la 1900m am mai facut o regrupare si aici ne-am splituit in 2 grupuri, cei care au hotarat sa se intoarca caci era clar ca o sa ne prinda seara prin padure si cei care au tinut mortis sa faca tot traseul. Astfel, eu am continuat cu Cosmin si cu Vlad, iar Lucian, Cristi si Ionut, care din pacate avea si o glezna luxata, s-au intors la masini.

Din punctul asta drumul coboara cam 50m altitudine si apoi incepe iar sa urce sustinut si in serpentine. Urcarea este frumoasa si solicitanta iar drumul accidentat te pune des in dificultate dar ne luptam eroic cu panta si cu o intarziere de 30 de minute fata de ora propusa ajungem la 18:30 la Crucea Ateneului. Nici nu apuc sa ma linistesc si sa ma asez sa mananc ceva ca imi dau seama ca nu mai am telefonul in buzunar. Intradevar, nu este cea mai inteleapta decizie sa iti tii telefonul in buzunar pe terenul asta accidentat si sper sa ma fi invatat minte :(. Trist e ca de la 2350m drumul coboara destul de mult pana la Cruce si doar cand ma uit in spate ce panta am de urcat pentru a-mi gasi telefonul parca ma demoralizez. Stiu sigur ca l-am pierdut undeva pe panta asta pentru ca am coborat in viteza asa ca o iau repede inapoi in pas alergator. Si, cum legile lui Murphy se aplica intodeauna, telefonul meu era aproape in varful dealului :))). Dar bine ca era caci deja ma gandeam la bugetul de care trebuia sa fac rost pentru unul nou :))). Unde mai pui ca a scapat ieftin cu 2-3 zgarieturi si fara ecran spart.

Ma intorc rapid la coechipieri si nici sa mananc nu mai imi vine caci deja soarele era aproape apus si noi aveam o hatamai coborarea de dat. Ne urcam repede pe bicle si ii dam rapid la vale pe culmea Vacarea pe marcaj dunga rosie. Marcajul la urcare a fost triunghi rosu.

Ii dam viteza cat mai avem lumina si la intrarea in padure deja suntem inconjurati de intuneric asa ca scoatem frontalele si ce lumini mai aveam pe la noi, care nu erau destul de multe si ii dam frumos un downhill prin bezna dar cu mare grija. Este o experienta faina, de povestit, dar pe care nu tinem neaparat sa o repetam prea curand. Dumul a fost ciclabil si cred ca daca era ziua am fi avut o experienta mai faina si o coborare mai placuta dar cand nu vezi pe unde mergi parca nici nu te poti bucura de coborare :))) sau cel putin noi nu am putut, asa ca am coborat destul de precauti. La sfarsit am facut si un bike rafting deoarece drumul merge prin rau cativa metri buni :))). Daca ne suparam putin mai stateam sa ne spalam si biclele la lumina frontalei :D.

Per total tura a fost frumoasa, o adevarata aventura care va fi cu siguranta repetata si anul urmator. Ajunsi la Cabana Voina, i-am gasit pe restul cu burtile pline, dar am recuperat si noi rapid si am inchinat un paharel de tarie in cinstea turei facute :D.

Ca si detalii, tura a avut 47 de km cu 1700m elevatie iar ca si dificultate am zice medie din cauza drumului mai accidentat atat la urcare cat si la coborare. Se poate si mai rau totusi :D.

Trakul facut de noi il regasiti la acest link. O sa revenim si cu un filmulet, stim, am tot promis filmulete dar cu siguranta o sa ne tinem curand de promisiuni :D.

Pana atunci va lasam cu pozele de mai jos. Enjoy!

Tura bicicleta muntii Iezer Papusa

La inceput de septembrie am reusit sa facem o tura super faina, eu aici de fata si cei 2 coechipieri, Tibi Stancicu si Andrei Bradoschi. Este vorba de o tura pe cel mai inalt drum forestier din Romania ce te duce direct in creasta muntilor Iezer. Este una din turele mult dorite care cu siguranta va fi reeditata si la anul.

Treseul este unul supre fain cu o urcare lunga si sustinuta, cu o bucatica de creasta si de carat bicla in spate si cu o coborare pe masura. In stilul caracteristic am plecat nu foarte documentati, sambata de dimineata pe 13.09 cu dorinta de a ajunge foarte devreme acolo si eventual sa facem traseul intr-o singura zi. Totusi, desi planul era sa plecam pe bicle pe la ora 8:30 de la cabana Voina, din cauza lucrarilor pe diverse tronsoane intre Pitesti si Campulung, drumul de mai putin de 45 min ne-a luat peste 2 h sa il parcurgem si astfel ne vedem plecand de la cabana Voina in jurul orei 10:30.

Ne intoarcem repede pe drumul pe care am venit pana la barajul Rausor parcurgand cei 7 km in viteza in mai putin de 30 min. Ne facem pozele de rigoare pe baraj si intram pe drumul forestier, plin de bolovani si noroaie. Drumul la inceput urca domol si te tot intrebi dupa primi 5 km cand o sa ajungi pe drumul asta pana in creasca cu o astfel de urcare usoara. Ne mai oprim pe traseu la ceva poze  si la o buturuga cu ghebe, la o stana etc si uite ca incepem usor usor sa intram in ceata si apoi sa vedem un gol alpin si intinsul drum forestier al Iezerului. Dupa ce luam pranzul in frumosul peisaj continuam cu incredere drumul desi mergeam printr-o ceata usor dezolanta si nu aveam cu noi decat o harta prost marcata pe telefon. Cam pe acum realizam ca drumul este ceva mai lung si mai abrupt si cu ceata ce ne inconjoara ne prinde o mica demoralizare din urma dar continuam drumul in speranta ca nu mai avem mult pana in creasta. Totusi, eram aproape siguri ca odata ajunsi in creasta o sa se insenineze si asa a si fost. Reusim sa ajungem in creasta si deja norii incep sa se imrastie si sa vedem si noi calumea drumul, atat cel pe care am venit cat si cel de urmat. Ajunsi la crucea Ateneului ne dam seama ca sunt putin sanse sa facem traseul dintr-o singura bucata deoarece ceasul se apropia deja de ora 17 asa ca ne propunem sa dormim la refugiul Iezer si sa continuam traseul a 2-a zi. Ne-am ambitionat sa coboram cat de cat pe biciclete portiunea de la cruce pana la refigiu si ne-am bucuract cand am vazut ca avem si loc in refugiu sa dormim ba chiar pe niste saltele ponosite pentru ca noi nici izoprene nu ne luaseram. Dupa ce bagam la ghiozdan si stam la cateva tigari si schimb de vorbe ne bagam neobisnuit de devreme la somn.

A 2-a zi totul senin si ne uitam frumos la panta ce am coborat-o aseara si cat de fain o sa fie sa o urcam cu biclele in carca. Ne ambitionam si ii dam bice ajungand chiar repede in creasta. Continuam pe traseul de creasta spre varful Iezer si apoi varful Rosu, segmente cu putin biciclit si mult carat de bicla. Totusi, de la varful Rosu in jos incepem sa ne dam pe ele din ce in ce mai mult pe ele pe niste coborari ceva mai tehnice decat eram obisnuiti. Coboram fara evenimente si ne indreptam spre Batrana fara a urca pe varf. De la vf. Batrana coboram spre padure nu inainte de a face o oprire in dreptul turmei de oii ce ne astepta si a cainilor ce ne latrau. Dupa ce schimbam o vorba cu ciobanul continuam coborarea. Practic de la Batrana pana la Voina nu prea mai ai de ce sa te dai jos de pe bicicleta. Drumul este abrupt dar practicabil daca ai o abordare mai grijulie si esti atent folosind cum trebuie si cand trebuie franele. Mai ales coborarea de cand incepe padurea este bestiala abrupta si cu drumul destul de lat. Totusi, fiind un drum forestier des circulat de tractoare, pamantul este destul de instabil asa ca trebuie mers cu grija si cu viteza corespunzatoare in curbe.

Ne-am miscat destul de bine pentru ca desi am plecat pe la 8:30 – 9 de la refugiu, la 14 si ceva eram la masina.

Traseul cumulat daca ar fi sa adunam cele 2 zile ne-a luat cam 13 ore dar am facut destule opriri si nu am fost hotarati 100% sa il facem dintr-o bucata mai ales ca l-am inceput sambata dimineata destul de tarziu.

Ca si distanta au fost in jur de 50 km dar cu o diferenta pozitiva cumulata zicem noi de peste 2500 m.

O tura care cum am spus va fi reeditata, poate in sens invers si care trebuie neaparat facuta fiind si recomandarea noastra pentru una din cele mai faine tura MTB, Enduro, Vertical Riding.

Mai jos gasiti o imaginea cu traseul, cateva poze de pe traseu si un scurt video montat in graba. Enjoy!

P.S. De asemenea verificati si noua pagina de FB Vertical Riding Romania




G0021713 G0061765 G0101823 G0111857 GOPR1636 GOPR1645 GOPR1654 GOPR1702 GOPR1722 GOPR1726 GOPR1756 DCIM100GOPRO IMG_20140914_133841 IMG_20140914_142102 vert 2 vert 3 vert 4 vert 5 vert 6

Bucegi Mountain Biking

Vin sa va relatez putine detalii despre o tura super faina ce am reuist sa o fac acum 2 saptamani. Putine pentru ca oricum va las cateva poze si filmulete din care sa va dati seama cat merita aceasta tura sa fie facuta.

Este vorba de o tura pe platoul bucegilor cu plecarea din Busteni si coborarea in Bran dar si intoarcere pe bicle inapoi in Busteni.

Plecarea nu a fost tocmai din Busteni pentru ca de acolo am luat cabina pana pe platou, la Babele caci daca era sa si urcam pe ele pana acolo deja eram prea hardcore.

Asa ca, va recomanda sa fiti cat mai de dimineata la cabina, primii, sa nu prindeti aglomeratia. Noi asa am facut si la 8:30 eram la cabina, la 9 si ceva eram pe platou, calare pe bicle si in drum spre varful Omu. Traseul spre vf Omu este arhicunoscut, aproape ca o strada mai putin ultima parte unde am ales sa mergem pe drumul de vara si unde am reusit probabil sa am si cele mai faine filmari din tura, la un metru de moarte cum a comentat cineva la acel filmulet.

Odata ajunsi la Omu mancam, ne incarcam bateriile si ale noastre si ale gadgeturilor, ne pozam si plecam mai departe catre saua si refugiul Batrana. Drumul daca pana la Omu poate fi facut in proportie de 80% pe bicla si de aici inainte proportia se mentine inafara de o portiune de jnepenis unde ne mai dam jos mai ne suim pe ele si tot asa.

La refugiul Batrana, acelasi program, poze, mancat, incarcat baterii si mers mai departe spre refugiul si saua Strunga unde ajungem pe la ora 15 dupa ce ne-am oprit inaitne pentru ca nu eram hotarati daca sa mergem la Strunga sau sa coboram in Padina. Pana la urma am zis sa o luam pe calea mai lunga pentru ca nu stiam cand mai apucam sa facem acest traseu. Decizia nu am regretat-o caci fost mult mai fain pe partea asta.

O chestie la tura asta este ca ne-am in talnit si cu 3 ciobani calare, un fel de cowboy de Romania, dar parca ceva mai originali, mai true :))). Si caii lor aratau intr-un mare fel, ceva mai faini decat ai nostri.

Dupa ce mai facem o pauza la refugiul Strunga incepem coborarea spre Simon care este foarte faina atat pentru faptul ca poate fi facuta pe bicla intr-o proportie foarte mare cat si din cauza peisajului si imaginea Bucegilor care este mult mai faina pe partea asta.

Din Simon, coboram in Bran si o luam spre Brasov cu intentia de a prinde trenul de 6. Totusi, se pare ca suntem in ceva intarziere si cum urmatorul tren era la 17 si ceva, alegem sa mergem pe bicle pana in Busteni, urcand astfel toata panta de la Rasnoave :D. Belea belea dar putin cam mult. Totusi, ne tinem bine si pana la 8 seara suntem in Busteni. Practic am plecat la 8 de dimineata si ne-am intors la 8 seara.

Ca si mentiuni legate de traseu, cum am spus, el poate fi facut pe bicla in proportie de 85-90%. Ce nu poate fi facut pe bicla ar fi, drumul de vara pana la Omu daca nu va doriti, ultimul urcus pana la Omu, jnepenisul dinainte de refugiul Batrana, o panta si o cobarare inaitne de refugiul strunga si cam atat + unele mici zone cu bolovani unde daca nu ai o bicicleta facuta pentru asa ceva nu este bine sa incerci o coborare pe acolo.

In rest tot traseul este foarte fain, cu niste peisaje impresionante. Am avut de asemenea noroc cu vremea buna ce a tinut cu noi.

Va las mai jos cateva poze si 2 filmulete de pe traseu. Mai am un filmulet final de facut pe care il voi urca ulterior.


Si ultima parte…intrun final 😀


14251789478_5f56443546_z 14251790039_91f1ec9fb4_z 14251982817_d8d4c55f6a_z 14251987327_69dc7c7c09_z 14415282116_d178ca218a_z 14435035221_336dd38bf9_z 14437085962_644a58c6a3_z 14437290804_a793921fd7_z 14437326464_9cafd68724_z 14437354404_a0c63bbaa1_z 14438399465_c3ddd42195_z 14458574753_bd2e9a67c9_z 14458611513_bd5aa3d9f4_z