Tag Archives: Ski touring

Barcaciu skitouring camp VIII edition

When March comes, we know is time for Barcaciu ski touring event! This year it come in the last weekend of March, on an not so skier friendly weather… but how cares, like we say, make haven of what you got, so that’s what we did :D.

We ware pretty happy just before the weekend because some fresh snow was in the forecast, but by the time of the event, the sudden warm up of the weather screw up the conditions and we had a consistent layer of heavy melting snow that made our skis not want to turn when we did :))).

But that didn’t ruin our skiing, at least the snow didn’t but the wind… trying to ski at almost 100km/h winds its something you must try :)))).

But, even that didn’t stop us and we almost made it to Puha Valley :D… but it was beautiful. The hut, the food, the friends and the whole picture of the event make it that way. We had a great time and new experiences like all the years before.

Barcaciu mountain hut is situated at 1550m altitude, in the west part of Fagaras mountains. It’s the second mountain hut in Fagaras, starting from west, and a very casual and welcoming one. Mihai and his parents make it like that, oh, and the food, so great :))).

From the hut you can reach, very easily Scara peak, or Serbota peak and you can ski some pretty nice lines from there right in Puha valley and then all the way down to the trail that goes from Barcaciu hut to Negoiu hut. It’s a beautiful descent that offers lots of lines and is easily accessible if the snow conditions allows it!

Ski touring at Barcaciu is an event held by Mihai in order to develop the ski touring practice in the area. There are marks pointing to the hut and above and you can always count on Mihai to give you some advice about the routes and the conditions there, the guy knows the area like the back of his hand!

The event usually is held during 2 or 3 days and includes a bed over night, food and guiding thru the area as the weather allows it. His main purposes is, as I said, to develop the ski touring in the area and the costs merely covers the goods and the trouble needed for the event.

As these been said, please feel free to check out Barcaciu Mountain Hut whenever you want, summer or winter, it’s always there waiting for you to discover all skiing and biking routs 🙂 . Oh, have we mentioned biking? check this trip out to 😉 you might enjoy it: Fagaras enduro and freeraid tracks.

Bellow we leave you some foto/video material to better get a feel of Barcaciu ski touring event and here are the links for some of the routes we take day 1, day 2. Enjoy!

 

Iezer mountains backcountry skiing

Last weekend we have been to Iezer mountains on our annual ski touring trip there. I think this is the 4th year that we made it here, and it is my 4th year of ski touring :)))… man, time flies so fast…

Each year was similar but somehow different. In terms of snow conditions, this year was a lot more snow and we had some pow in the first descent on the upper part near the ridge of the mountain. Being so hot all of a sudden, I don’t think it was 100% safe to try new lines or spots, so we stayed chill and shred the classic descent from the ridge directly to Iezer refuge. Maybe next year we will try a descent from the peak, that will be cool ;D. I remember last year I was feeling brave and took a climb just beneath the peak. My luck was that fog come and “ruin” my descent :))))

This year the ski party was made by me, Tiberiu, Nicu and Bogdan A. We started touring just directly from Voina Hut, that was a premier because none of the previous years had snow right from the parking lot… What a luck, otherwise we should have walked that stupid forest road until the shepherd’s hut in the alpin area where the forest stops.

It’s a long climb/walk to Crucea Ateneului, around 10 miles or so with at least 1250m elevation. We had great weather, sunny and no wind.

Once we descanted, we had some nice pow at the beginning and some crud later on.

The refuge is looking good, by our standards :D. The guys from mountain patrol are really trying to make it better each year.

We made 3 descents in the first day and then stayed in the refuge, talking and making ourselves some tee and some soup. Nicu had some digging to do in order to get some water. The guys from mountain patrol indicate us the spot to dig for water, thanks guys! It was a nice evening and we took some good night sleep. The sky was full of stars that night and the refuge was pretty warm because of the sunny day we had :D.

We slept like tired skiers :))).

Next day the sun didn’t show his face just until we almost made it back to our cars. We also took 3 descents and then a last one in the fog. At the end of the final descent the sun showed up but the snow was bad, pulling on our knees a bit to hard… it was like we had our skins on our skis :))). In the forest, we just found more heavy snow and sweet our asses off until we reached our car. We stayed to eat something at Voina and then drove our way back home.

The track from the first day you find it here. The retreat was on the same path as the ascent. We leave you some pics and an edit. Enjoy!

Fagaras mountains skitouring day on Lespezi Peak

This one is from last weekend, best day so far this season. It was a close call, we were not so sure we wanna go to Lespezi peak but decided in the last moment and it turned out to be the best decision. It was the perfect day, the weather was as such that we felt the harness of the mountain because of the cold (-15 degrees Celsius) but also the beauty of it because of the bright sunny day and the beautiful pow that awaited for us on descent…

Lespezi peak is also called corporate Everest because it is an easy accessible peak from Fagaras mountains that happens to have a good height of 2517m. We took the ridge track that takes us from Transfagarasan road (Piscu Negru) and passes near a shepherd hut where you can sleep in the winter (1h from the road) and up on the highest ground till the very peak (4h from the road).

All the way, if you have good weather, you will have great view over Fagaras mountain range.

You can find the track right here, don’t mind the ending point, I forgot to stop the activity when we reach our car, but I stopped it when we reached Conacul Ursului where we had a great meal!

We leave you the video and the pics bellow. Until next time, ride safe!

Ski de tura la Cabana Barcaciu reloaded

Odata cu primavara vine si Ski de tura la Cabana Barcaciu, iar evenimentul asta este precum vinul, parca devine mai fain pe an ce trece. La noi a fost a 2-a editie la care participam dar evenimentul este la a 7 a si deja s-a format un grup omogen in centrul eventului care nu doar participa ci se si implica. Eu unul ma bucur ca l-am descoperit, imi face placere sa particip in fiecare an si sper sa ajung cat mai des la Barcaciu.

Anul asta am avut considerabil mai multa zapada dar si riscul de avalansa a fost mai mare. Am plecat dupa acelasi model, de vineri dimineata doar din dorinta de a prinde si vineri o zi de schi. Tiberiu din pacate nu m-a insotit dar cu siguranta nu va rata editaia de anul viitor :D.

Am ajuns pe la 10 in Poiana Neamtului, Avrig, si pe la 10:30 eram cu rucsacul si schiurile in spinare, pregatiti de urcare, eu si Daniel. Singurul lucru care nu imi place la traseul pana la cabana, este noroiul din prima parte a drumului cauzat de exploatarile forestiere din zona. Traseul pana la cabana este foarte frumos dar doar daca faci abstractie de mocirla de la inceput… Pe la jumatatea traseului deja am dat de destula zapada cat sa ne punem schiele in picioare si sa ii dam mai cu spor la deal asa ca pe la 12:30 eram la cabana si faceam o mica pauza. In 30 de minute am halit ceva rapid, am golit mare parte din bagaj si i-am dat inainte sa il prind pe Mihai Petre si brigada, care au plecat cu vreo 2 ore mai devreme. Mihai Petre schiorul nu dansatorul :))) sau ii poti spune si dansatorul daca se apuca de balet pe schiuri :P.

I-am prins in traseu spre platou, facand un profil de zapada. Si ce profil, cica doar a pus lopata pe el si a luat-o la vale :(… oups!

Urcam pana aproape de platou si ii dam la vale pe marcaj si apoi in drepapta pana in traseul catre cabana Negoiu. O coborare distractiva, mereu o facem de incalzire si chiar imi place segmentul asta, poti sa ii dai viteza, nu este nici un risc si mai ai si cateva movile cu care te poti distra :D. In carere ne punem schiurile in picioare si mai facem o urcare pana in platou si apoi o coborare pana la cabana. Cam asta a fost prima zi, total regulamentara avand in vedere ora la care am ajuns la cabana.

Seara am stat la clasicele povesti, am halit cea mai delicioasa mancare si am stabilit ce facem a 2-a zi. Ne-am primit si pachetul de “concurs” format dintr-un tricou marca Barcaciu si deja traditionalul buff :D.

A 2-a zi vremea s-a schimbat radical. De la ziua insorita de ieri am trecut la ceata si vant care batea cu 60km/h. Super! Urcam pe acerlasi traseu ca in prima zi, facem coborarea de incalzire si apoi o luam iara la deal. Pe o vreme ca asta doar Puha ramane ultima reduta. Ajungem in platou si grupul se sparge in 2. O parte o apucam spre Puha in “adierea” vantului si o parte ramane sa se dea pe traseu. Dupa ce infruntam cu vitejie iuresul reusim sa coboram in caldare unde conditiile erau mult mai bune. Zapada putin cam dubioasa caci dadeai ba de crusta (probabil a si plouat putin cu o seara inainte) ba de zapada viscolita si daca aveai noroc de putin pufulete. Facem caldarea de 2 ori si apoi coboram iara in traseul de Negoiu doar ca sa vedem restul grupului cum incearca sa urce in puha pe muchea opusa, cea din stanga cum te uiti la caldare.

Aici ne mai despartim iara, un grup care o apucam spre cabana cu speranta sa mai faca o ultima coborare pe fata de coboara din platou spre cabana si un grup care se iau dupa ceilalti ce incearca sa urce pe muchie.

Ajungem iara in apropierea cabanei dar nu e rost sa iesim in platou. Ceata mare si viscolul ceva mai starnit. Am inteles ca grupul din spate, i-a mai dat si ultima coborare dar aveau ghidul cu ei :P.

Ajungem repede la cabana pe la ora 15 si ne bagam la uscat cu totul. Seara 2 se termina tot cu stat la povesti ba din ziua ce a trecut ba din alte evenimente. Seara are loc si o tombola, premiul fiind o pereche de piei de foca date de catre Lucian Clinciu, Charpatian Man :D. Mihai A. a fost norocosul castigator ca tot zicea el ca nu urca bine din cauza focilor :D.

Ultima zi nu aduce nici o schimbare in materie de vreme. Se anunta ceva ninsoare mai tarziu dar vantul pe sus bate cam lafe. Alegem ceva mai clasic, o tura spre valea Avrigului. Ne chinuim putin pe carare dar ajungem repede la stana din vale. Stam sa ne halim pachetelul si apoi facem o mica urcare spre unul din culoare si bagam o coborare prin cel mai fain pulver. Ne intoarcem devreme la cabana, mai mancam ceva si ne pregatim de coborare. S-a mai dus o editie dar stim ca cabana nu pleaca nicaieri si muntele nici atat. Sper doar sa mai apuc sa mai fac o tura pana la cabana sa cobor si eu odata de pe Scara, ca de Ciortea nici nu mai zic. Acum am si motiv ca a trecut Mihai pe tricou toate varfurile pe care nu le-am facut :)))).

Facem o ultima coborare pe schie pana la masina lui Mihai lasata la jumatatea drumului. De acolo ne ia el bagajul si noi ii dam in pas alergator pana jos. Plecam spre Bucuresti parca cu parere de rau caci mie unul dupa un astfel de weekend prelungit, nici ca imi mai vine sa ma mai intorc la “dragul” meu Bucuresti. Sigur ma asteapta o zi depresiva de luni :)))).

Va las mai jos materialul foto/video cu care v-am obisnuit. Sper sa va convinga de frumusetea locului si sa ii faceti o vizita cat de curand. Eu unul, daca nu mai ajung anul asta sa cobor pe schie de pe Scara, o sa ajung cu siguranta cu bicicleta. Deja am stabilit cu Alex sa facem o nefacuta :D, abia astept. Pana atunci, enjoy! life!

Un record si 2 vai

In drum spre mare...

Un record si 2 vai. Asta ar fi cea mai scurta sinteza pentru weekendul ce tocmai a trecut… si recordul nu este ca am dat si noi 2 vai intr-o zi, ci ca am reusit sa facem cea mai lenta tura pe bicla, asta sambata, 23 km in 7 ore…. da, ati citit bine :)))

In fine, la acest record au contribuit puternic cele 6 pene si traseul de la Paulesti (livada cu ciresi) care, daca il faci prima data si nu cunosti zona, fara gps in mana esti mancat. Fiind un traseu scurt, si cu multe intersectii, daca vrei sa il nimeresti tre sa stai sa te uiti la gps mereu, si cum nu aveam un dispozitiv gps de purtat pe bike, trebuia sa stam sa ne uitam mereu la trackul de pe telefon.

Iar de cele 6 pene, ce sa mai zic. Pe ultima nici nu ne-am mai chinuit sa o facem ci am mers pe langa bicle pana la masini, sau cel putin Laurentiu, victima cu 4 pene la activ intr-o singura tura, s-a sacrificat si a mers pe langa bicla pana la masina:))).

Totusi, exceptand recordul nostru si faptul ca eram pierduti fara gps, adica nu ne iesea deloc traseul propus, este frumos la Paulesti, un traseu bun de antrenament, un fel de parc Tineretului la superlativ cu catarari mai faine, mai lungi si solicitante si cu 2 coorari de nota 10 :D. Recomandarea ar fi sa nu calcati pe acolo daca a plouat recent caci zona nu se usuca asa repede si cu noroiul nu e de joaca, strica orice distractie ;)… aaa, si fara gps…

Aveti AICI trackul nostru cules de pe bikemap si mai jos cateva poze de pe traseu. Si ultima recomadnare ar fi sa nu plecati fara camere/petice/rabdare caci la cati salcami sunt prin zona aveti toate sansele sa stabiliti si voi cate un record… numai va rugam sa nu ni-l bateti pe al nostru :D.

Si povestea continua cu ziua de duminica, care a fost cel putin bestiala, cu soare, nori si 2 vai, Malinul si Alba, exact in ordinea asta :D. Dupa ziua de sambata, extrem de obositoare, mai mult psihic decat fizic :))), ma trezesc cu noaptea in cap, mai exact la 5:30 sar in haine imi fac rucsacul si umplu termosul cu ceai doar ca sa uit acasa multe alte lucruri mai importante. Dar bine ca am ajuns la 6:30 in parcare la IKEA unde ma intalnesc cu Mihai aka Cab. Barcaciu, Alex si Tiberiu. Ne grupam cate 2 in 2 masini si gonim ca nebunii sa prindem prima cabina, lucru pe care il si reusim, doar ca sa il asteptam pe Tiberiu sa coboare si sa revina cu a 4 a cabina… caci si-a uitat betele in masina … futu-i mama ma-sii de rima…. :))).

La cabina ne-am intregit si fortele adaugandu-l pe Ovidiu la brigada de soc. Dupa 45 de min de asteptare si cu planul facut o luam si noi usor spre Costila. Ajungem in buza vaii Malinului doar sa ne minunam cata zapada e, si aici si pe cerb si pe unde ne mai uitatm. Ne facem guraj si dam drumu la distractie. Concluziile la finalul vaii ar fi ca ar mai tine inca 2 saptamani. La final, dupa ce ne odihnim putin stabilim si sa o luam inapoi ca sa ne indreptam spre Alba. Usor de zis, greu de facut. Dupa 2 ore de urcat si spart zapada suntem si noi iara sus unde stam 30 de min sa ne intregim iara fortele. Dupa ce mai stam devorba cu un grup venit din spate, o luam usor spre Alba, pe o vreme ceva mai inorata si dupa ce ne-a picurat putin pe finalul urcusului din Malin.

Ajungem destul de rapid in Alba doar sa o gasim ingusta si intrerupta. Incepem coborarea usor obisiti si dupa o mica peripetie pe la saritoarea Carnului, unde Alex a fost eroul principal cu in derapaj pe fund de cativa metrii buni, continuam putin mai grijulii pana la finalul vaii. Dupa saritoare pana aproape la verdeata am cam schiat si pe un covor de pietre :D. Zapada nu mai tine pana jos la verdeata asa ca trebuie sa dati schiurile jos ceva mai devreme. Ne schimbam, ne curatam echipamentul si ii dam usor la vale pana la caminul alpin si mai departe dar nu inainte de a ne lua o bere de la primul chiosc iesit in cale… caci ne era o sete…

Fruoasa zi, si frumos mod de a incheia sezonul… poate…:D

Va lasam mai jos cateva poze faine din cele 2 zile si promitem a revenim si cu un filmulet cat de curand. Foto credit pentru pozele cele mai dinamice i se cuvine lui Mihai Petre, nu dansatorul ci schiorul :)))). Enjoy!