Drumetie in muntii Ciucas.

De mers in acesti munti ne planuisem de ceva vreme dar abea acum am reusit sa ne gasim timpul (examene, munca,..) si sa ne mobilizam asa ca neam hotarat ca in primul weekend al lui iulie sa o luam la picior spre acestia. Mari pregatiri nu ne-am facut, putina mancare, minimul de echipament ce il avem si un traseu listat la imprimata datat 2007 :).

Plecam de dim, fara graba din Bucuresti si pe la orele 11 ajungem in localitatea Cheia (Bucuresti – Ploiesti DN1, Ploiesti – Cheia DN1A).

Ajunsi parcam la hotel Zaganu, dupa ce dam un tur al localitatii, luam micul dejun si suntem gata de drumetie, ora 12:00.

O luam pe traseul marcat dunga galbena ce pleaca de langa hotel Zaganu si dupa 5 minute dam iara in DN1A si ne dam imediat seama ca puteam urca ceva mai sus cu masina si sa scutim chiar 1 ora de mers pe jos. Din supresstitie nu ne mai intoarcem urcand agale cand prin padure cand pe sosea.

Dupa aproximativ 1,5 h ajungem la cabana Muntele Rosu unde facem un mic popas. O luam iara la drum pe acelasi traseu marcat care urca acum din fata cabanei spre dreapta pe pajiste si apoi prin padure. Dupa inca 1,5 h traseul se intersecteaza cu alt traseu marcat cruce albastra care venea din Valea Berii ambele ducand catre Fosta cabana Ciucas, destinatia noastra finala. Inca de la plecare planuiam sa dormim la aceasta cabana care este (sau mai bine zis era) folosita pe post de refugiu de catre drumeti.

Durata parcursa 3 H, ramas 1 h.

Dupa intersectia celor 2 trasee in locul numit “La trei izvoare” (1350 m) urmeaza un drum forestier cu o inclinare destul de mare ce ne-a epuizat puterile.

In final, dupa acest drum greu si plicticos iesim din padure ajungand pe o vale unde ar trebui sa zarim cabana. Surprinsi am fost cand am vazul la aceasta ionaltime o ditamai basculanta si vre-o 2 escavatoare antrenate in constuctia unui ditamai cabanoiu. Surprinsi si ingandurati citim pe pancarda de langa constructie : “reconstructie fosta cabana Ciucas”. :))

Dupa ce dam cateva tarcoale la constructie ne ducem sa vedem un indicator din spatele cabanei. Nici nu ajungem bine la acesta ca incep a se auzi caini unei stane ce latrau de mama focului. O las pe Elena in urma si ma duc inainte spre a cerceta zona. Status: O stana cu oile intarcate si 2 caini legati.

O chem pe Elena la indicator si citim impreuna: 1 ,5 pana pe varful Ciucas.

Dupa o  mica discutie si din cauza ca am zarit un alt grup de oameni care pareau sa urmeze acelasi traseu, ne-am hotarat sa urcam pe varf si apoi sa coboram, pana se intuneca, inapoi la cabana Muntele Rosu.

Zis si facut, dupa ca infulecam ceva o luam la picior spre varf. Nu apucam sa prindem grupul zarit din urma ca deja vedem 2 stane in calea lor si automat si in a noastra si cainii acestora cum se apropie latrand de drumeti. Speriati facem un mic popas sa observam grupul respectiv daca reuseste sa treaca de stane. Dupa cateva minute de urmarit desfasurarea actiunilor pe langa noi trece un grup de 2 persoane. Ne hotaram sa ne lipit de acestia si sa trecem pe langa stane.

In 30 de min eram scapati, teferi si nevatamati cainii dovedindu-se chiar prietenosi. Apoi, in 1 ora am ajuns pe varf unde am prins o vreme minunata, soare cat cuprinde si o priveliste superba. Pe varf, defapt cu ceva vreme inainte, am prins grupul initial zarit din urma.

Dupa un mic repaus am facut cateva poze si am inceput coborarea. Cobararea nu a fost marcata de evenimente doar ce ne-am mai oprit inainte de stane sa asteptam celalt grup.

In jurul orei 8 am ajuns la cabana Muntele Rosu. Ne-am hotarat sa inoptam la cabana Silva, o cabana din apropiere si sa coboram in Cheia a 2-a zi. Nici nu ne-am cazat bine ca a si inceput furtuna, cu grindina, fulgere, tunete…..

A doua zi un cer senin si un soare placut. Am coborat in cheia si la hotel Zaganu, dupa ce am scos masina din curtea acestuia, pe furis pentru a nu plati parcarea, ne-am hotarat sa mai facem un mic traseu, de 3 h dus intors si anume Cheile Cheitei.

Traseul a fost frumos, dar complicat deoarece rauletul s-a umflat ceva din cauza ploilor si trecerea pe langa acesta a fost dificila. La intoarcere ne-a prins iar ploaia iar cand am dat sa plecam cu masina din Cheia, grindina a inceput iar. Am tras pe dreapta si am asteptat domolirea ei. Dupa 30 de minute am si plecat spre Bucuresti.

The end.